News Flash:

Unele investigatii de rutina pot face mai mult rau decat bine

5 Ianuarie 2014
1387 Vizualizari | 0 Comentarii
Autoritatile sanitare recomanda realizarea unor analize medicale de rutina cu scopul de a depista din fazele incipiente boli grave, precum cancerul de san. Dar ele omit sa informeze pacientii cu privire la riscurile pe care le presupun aceste investigatii, avertizeaza medicii britanici.
Programele de screening sunt intotdeauna bine vazute de medici pentru ca au calitatea de a depista de la cele mai usoare pana la cele mai grave afectiuni foarte devreme, atunci cand pot fi tratate cu succes. Dar realitatea este mult mai complexa de atat, iar metodele de screening pentru anumite boli au, de fapt, efecte adverse, sustin medicii britanici citati de publicatia „The Guardian“. 
Problema este ca doctorii si cercetatorii cunosc aceste puncte negative ale investigatiilor medicale de rutina de zeci de ani, dar nu le-au impartasit si pacientilor. Aceasta problema de comunicare i-a determinat pe cativa medici de renume din Marea Britanie sa declare public ca au ales sa nu realizeze, de exemplu, screeninguri pentru cancerul de san. Printre acesti medici se numara Fiona Godlee, editor al publicatiei de specialitate „British Medical Journal“, Iona Heath, medic generalist din Londra si fost presedinte al Colegiului Regal al Medicilor Generalisti din Marea Britanie, si Susan Bewley, profesor de obstetrica la King’s College din Londra. 
Analize care „vad“ boli grave acolo unde nu sunt 
Supradiagnosticarea este principala problema a realizarii investigatiilor medicale de rutina recomandate de specialisti si chiar de sistemele de sanatate ale mai multor state. Aceasta inseamna ca prin programele de screening sunt depistate „afectiuni“ care, de fapt, nu ar fi ridicat niciodata probleme de sanatate unor persoane. 
In cazul screeningului pentru cancerul mamar, de exemplu, mamografiile depisteaza leziuni a caror semnificatie este incerta – este vorba, in multe cazuri, de cancere care nu devin niciodata agresive. Pentru ca in cele mai multe situatii medicii nu au capacitatea de a spune cu precizie care dintre aceste cancere se vor raspandi si vor scurta dramatic speranta de viata a pacientelor, toate femeile in cazul carora se depisteaza astfel de leziuni sunt supuse tratamentelor anticancer, inclusiv mastectomiei (indepartarea chirurgicala a unuia sau a ambilor sani) si radioterapiei.
Aceste tratamente au efecte secundare importante. De exemplu, radioterapia creste usor riscul de a dezvolta boli de inima mai tarziu in viata, iar chirurgia este insotita de riscurile obisnuite ale anestezicului si ale potentialelor infectii. Aceste riscuri merita sa ni le asumam atata vreme cat cancerul ameninta viata, dar este foarte dificil de estimat care sunt leziunile potential inofensive.
Analizele pentru cancerul de prostata, un alt exemplu 
O alta problema o reprezinta eficienta unor investigatii medicale de rutina in impiedicarea evolutiei bolii si in prelungirea vietii pacientului. „Sa luam doi barbati cu cancer de prostata care a inceput sa evolueze in 2011“, exemplifica „The Guardian“. 
„In unul dintre cazuri, cancerul a fost depistat in 2011, in stadiu incipient, prin determinarea antigenului specific prostatic, cunoscut ca PSA, iar celalalt caz a fost depistat de-abia doi ani mai tarziu, in 2013, fiindca aparusera deja simptome care indicau un stadiu mai avansat al bolii. In prezent, ambii au o speranta de viata scurta, se estimeaza ca vor muri in 2015. 
Asadar, desi la o prima privire vedem ca barbatul care a fost depistat in stadiu incipient a trait mai mult dupa diagnostic, speranta de viata este aceeasi in ambele cazuri. Screeningul nu a crescut, de fapt, speranta de viata, dar daca singura analiza pe care o facem este sa numaram anii traiti dupa diagnostic va parea ca screeningul chiar a marit speranta de viata. Din pacate, majoritatea studiilor pentru a depista impactul benefic al screeningului asupra populatiei au acest punct in minus“, subliniaza „The Guardian“. De altfel, in cadrul unor investigatii realizate post-mortem pe mai multe cadavre de sex masculin, oamenii de stiinta au observat ca aproximativ o treime din barbatii de peste 50 de ani care au murit din cauze fara nicio legatura cu cancerul de prostata sufereau, de fapt, si de aceasta boala. 
Mult mai putini barbati au murit chiar de cancer de prostata, iar in cazul celorlalti, tratamentele pentru aceasta afectiune au efecte secundare dramatice, precum impotenta si incontinenta urinara. De altfel, in ultimii ani, mai multe studii americane si britanice au aratat ca PSA-ul nu aduce beneficii clare barbatilor.  
Si in cazul cancerului pulmonar este la fel
Autoritatile americane au lansat saptamana trecuta noile recomandari privind screeningul pentru cancerul de plamani in SUA. Ei spun ca este necesara o tomografie computerizata (CT) pe an pentru toate persoanele cu varste intre 55 si 80 de ani cu risc crescut de cancer pulmonar fiindca au fumat un pachet de tigari sau mai mult pe zi timp de cel putin 30 de ani si care sunt fumatori si in prezent sau care s-au lasat in ultimii 15 ani. Recomandarea se refera la investigatiile cu doze mici de radiatii, potrivit CNN. 
Autoritatile americane din SUA spun ca aceste recomandari sunt foarte importante mai ales pentru cei 160.000 de americani care mor anual de cancer pulmonar. Se estimeaza ca acest test ar putea preveni intre 8.000 si 22.000 de astfel de decese in fiecare an. Aproximativ 85% din cazurile de cancer de plamani sunt cauzate de fumat, arata statisticile. 
Totusi, medicii americani ii informeaza pe pacienti ca screeningul pentru cancerul pulmonar are si riscuri si ca trebuie sa decida ei insisi ce este bine pentru ei. Printre riscuri, specialistii enumera: Mai mult de o persoana din patru care au fost supuse screeningului pentru cancerul pulmonar va primi un rezultat care va obliga medicii la investigatii suplimentare. 
In final, 24 din 25 de oameni care au beneficiat de testari mai complexe se vor dovedi perfect sanatosi. Printre investigatiile aditionale se numara mai multe teste iradiante, precum si analize invazive, cum sunt biopsiile. De altfel, o proportie mica din persoanele care primesc testari suplimentare vor suferi complicatii grave care pot conduce chiar la deces. 
De asemenea, studiile arata ca, in urma CT-ului de rutina, unele persoane sunt „supradiagnosticate“ cu cancer, adica primesc diagnosticul de cancer pulmonar si sunt tratate agresiv pentru acesta, desi forma de cancer pe care o au nu va progresa niciodata si nu va conduce la deces. Este inca extrem de dificil pentru medici sa accepte ca exista unele forme de cancer care nu necesita niciun fel de tratament. Este un fenomen relativ rar, dar important.
In prezent nu exista nicio investigatie precisa care sa deosebeasca foarte clar cazurile care au nevoie de tratament agresiv de cele care nu au nevoie de tratament, asadar unii dintre pacientii depistati in faze incipiente vor primi tratament inutil. (sursa: adevarul.ro)
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

boli grave screening
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1445 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012390 (s)