News Flash:

Sute de pacienti sunt depistati in fiecare an cu tuberculoza rezistenta la tratamentul clasic

20 Martie 2013
1417 Vizualizari | 0 Comentarii

Peste 500 de pacienţi cu tuberculoză rezistentă la tratamentul clasic sunt depistaţi anual în Romania, rata de succes la terapia de specialitate fiind de doar 19,6 la sută, în majoritatea cazurilor din cauza abandonului sau a medicaţiei incomplete, spun specialiştii.

"În lume, rata de succes în tratamentul tuberculozei multidrog rezistentă este între 55 şi 85 la sută. În România, rata de succes a fost, din nefericire, de numai 19,6 la sută.Cele mai multe dintre cazuri sunt făcute «cu mâna omului» - non-complianţa la tratament, abandonul repetat al medicaţiei, monoterapia, lipsa de educaţie a pacienţilor. Unii dintre ei şi-au selectat terapia luând un singur medicament sau s-au infectat cu germeni chimiorezistenţi", a explicat directorul Programului de TBC din Ministerul Sănătăţii (MS), Georgeta Popescu, la conferinţa privind coordonarea eforturilor de a ţine sub control tuberculoza, care are loc, în perioada 19-21 martie, la Bucureşti.

Potrivit Mediafax, conferinţa, organizată de Ambasada SUA la Bucureşti, Comandamentul European al Forţelor Armate ale SUA (EUCOM), Centrul de Monitorizare Medicală al Forţelor Armate ale SUA (AFHSC) şi ministerele Sănătăţii şi Apărării din România, are printre participanţi experţi internaţionali în TBC şi urmăreşte să sporească depistarea, prevenirea şi tratarea bolii, pentru a reduce incidenţa acesteia în România, în contextul în care, anual, la nivel naţional sunt depistate 500-570 de noi cazuri de afecţiune multidrog rezistentă.

Potrivit lui Popescu, pacienţii care nu urmează tratamentul reprezintă "bombe biologice în spaţii închise, întrucât prin strănut, tuse, vorbă, împrăştie chimiobacteria tuberculoasă rezistentă".

Georgeta Popescu a vorbit şi despre fondurile alocate de stat pentru progarmul naţional de TBC şi de sumele externe primite prin Fondul Global cu acelaşi scop.

Bugetul pentru Programul naţional de tuberculoză în 2012 a fost de un milion de euro, de la stat, iar 2,134 milioane de euro au venit prin proiectele Fondului Global.

"Pentru 2013, bugetul estimat este de aproximativ cinci milioane de euro, reprezentând valoarea tratamentului bolnavilor cu multidrog rezistenţă, iar din ianuarie 2013 avem un alt grant prin proiectul Fondului Global, de 3,1 milioane de euro pentru această categorie de bolnavi, atât pentru diagnostic cât şi teste rapide. Aceste fonduri sunt nerambursabile, pe proiecte pe care Ministerul Sănătăţii le-a câştigat şi pe care le derulăm prin Institutul de Pneumologie", a adăugat Popescu.

Cei 500 de pacienţi incluşi în prima rundă a proiectului Fondului Global au primit un tratament timp de 20-24 de luni.

"Pe noul grant, pe care deja l-am implementat şi îl aplicăm din ianuarie 2013, în proiect intră încă 300 de pacienţi. Din fericire, rata de suuces pentru ei este destul de crescută, asemănătoare celor raportate în lume, de 55-57 la sută. Costul pe lună este de 1.470 de lei (per pacient - n.r.). În octombrie 2012, când am avut o discuţie la Guvern cu toţi actorii implicaţi în proiect, s-a solicitat suma de 23 de millioane de euro, adică, anual, cam 5,5 milioane de euro pentru tratarea acestor pacienţi. Până acum, Guvenul României a acceptat, dar nu avem semnătură că acest proiect este pus în practică", a mai spus directorul din MS.

Întrebată cum explică faptul că România are cea mai mare rată de vaccinare împotriva TBC şi, totuşi, cea mai mare incidenţă a bolii din UE, medicul a subliniat necesitatea imunizării.

"Facem vaccinarea BCG ca să ne protejăm de forme grave de tuberculoză, nu ca să nu se îmbolnăvim de TBC. Eu introduc aceşti bacili atenuaţi tocmai ca să creez anticorpi şi să lupt împotriva apariţiei formelor grave de TBC. Dar, existând foarte multe surse, riscul să mă îmbolnăvesc şi ulterior să fac TBC este prezent în România ca şi în alte ţări", a explicat Popescu.

Specialistul a mai spus că TBC multidrog rezistentă a scăpat de sub control cam prin 2006.

"Am scăpat de sub control TBC MDR cam din 2006, când s-a făcut ancheta de chimiorezistenţă. Am început să depistăm aceste cazuri. Am avut posibilitatea să facem antibiograme şi să vedem că dintre pacienţii noştri sunt deja unii îmbolnăviţi cu germeni chimiorezistenţi. În urma anchetei, s-au descoperit 794 de cazuri de MDR. În 2008, au fost vreo 640, iar după aceea, an de an, numărul lor a scăzut, fiind undeva la 530. Asta nu înseamnă că sunt mai puţine, ci că atât s-a reuşit să se detecteze. Detecţia rapidă ne va permite să determinăm chimiorezistenţa în câteva zile, şi nu în aproape trei luni, ca acum", a adăugat medicul.

Georgeta Popescu a recunoscut totodată că, în ultimii ani, medicii de familie nu au mai fost obligaţi să asigure detectarea suspecţilor, să urmărească contactele acestora şi tratamentul.

"Când medicul primea la salariu puncte care se transformau în bani, supravegherea. Era altfel, dar, din 2013, medicii vor fi obligaţi să detecteze cazurile noi, să îi urmărească pe cei cu care au venit în contact şi tratamentul antituberculos. Americanii au fost interesanţi să vadă dacă personalul lor ar putea fi tratat în România dacă ar contacta boala. Au făcut vizite la Institutul de Pneumologie, au fost încântaţi cum se diagnostichează în laboratorul nostru de referinţă. Noi avem nevoie de sprijin social pentru bolnavii cu MDR. Este vorba despre acele stimulente - bonuri valorice de 60 lei, din care îşi cumpărau alimente. Ei accentuează latura cognitivă, vă informez, vă educ. Poate îi vor determina să facă un tratment corect. Guvernul României ne-a promis că îi va ajuta cu aceste stimulente, măcar ca ei să poată veni să-şi ia tratamentul. Pentru că, fără să fii bine hrănit, este mai greu de tolerat să ai 20 de pastile de administrat zi de zi", a mai spus Georgeta Popescu.

La rândul său, colonelul John Mitchell, medic şef al Comandamentului European al Forţelor Armate ale SUA, a explicat rolul prezenţei oficialilor americani în Bucureşti.

"Romania este un aliat foarte important al Statelor Unite şi un partener NATO de încredere. Există un aspect economic legat de această boală şi există motive pentru care Departamentul Apărării din SUA să ofere fonduri atât pentru consulaţii, cât şi pentru tratamentul pacienţilor de tuberculoză din România. Dar sunt şi anumite stimulente economice neutilizate din moment ce există o componentă turistică majoră şi, de asemenea, muncitorii români pleacă peste graniţe, este vorba despre o problemă regională. Şi în cele din urmă, din punct de vedere al procesului de luare a deciziilor, privesc tratamentul tuberculozei ca pe un efort coordonat, ca şi cum ai vâsli de-a lungul unui râu. Avem oameni excepţionali în «bărci», în România, dar nu colaborează împreună. Trebuie luate decizii dificile, care să determine felul «bărcilor» şi cât de puternici vor fi «vâslaşii», decizii importante pentru ca sa poată fi accesaţi banii. Banii există, dar trebuie luate decizii dificile. România a fost un model de succes în problema TBC şi poate fi din nou", a spus Michell.

Prezentă la conferinţă, Jenniffer Furin, profesor de medicină de la Universitatea Case Western Reserve, a subliniat că tuberculoza nu are preferinţe, ci poate afecta deopotrivă pe oricine.

"Când Papa Francisc I a avut tuberculoză, nu puteam testa rezistenţa la medicamente. Credem că a avut tuberculoză clasică, dar a fost operat. La fel ca şi Papa, oricine poate fi bolnav, dar cu tratament se vindecă. Deci tuberculoza, tratată corect, se vindecă", declarat Furin. MEDIAFAX

 

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

georgeta popescu tbc john mitchell tuberculoza
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1867 (s) | 34 queries | Mysql time :0.054292 (s)