News Flash:

Salata de icre din magazine este otrava curata

28 Februarie 2017
8958 Vizualizari | 0 Comentarii
Studiul privind calitatea salatelor de icre face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: „Sa invatam sa intelegem eticheta!”. De data aceasta, reprezentantii Asociatiei Pro Consumatori (APC) Romania a achizitionat, in prima decada a lunii februarie, 51 de sortimente de salate de icre fabricate de catre urmatorii producatori: Negro 2000, Doripesco, Ocean Fish, Pescado Grup (Salmaris si Bonito), Pestisorul de Aur, Delta Fish Distribution 2003, Mega Image (Gusturi Romanesti, 365), Auchan, Carrefour si Cora.
Ingredientele regasite in compozitia salatelor de icre analizate sunt urmatoarele: ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapita, apa, apa minerala naturala carbogazificata, amidon de porumb, amidon din cartofi, pesmet, suc concentrat de lamaie, zeama de lamaie, zahar, lactoza, proteina din lapte, dextroza, sirop de glucoza, sare, sare gema maruntita, sare iodata, icre somon, icre de stiuca sarate, icre cod sarate si afumate, icre hering sarate, icre crap sarate, icre pastrav Fiord, icre tarama sarate, lapti sarati, ceapa, ceapa pudra, praf de usturoi, somon sarat si afumat, file macrou afumat, macrou afumat bucati, file crap afumat, file caras sarat, ton.
Cu privire la ingredientele de mai sus, expertii APC au formulat urmatoarele concluzii:
- La 49% dintre sortimentele analizate continutul de icre variaza intre 6% si 11%.
- La numai 25% dintre sortimentele analizate se mentioneaza continutul de ulei, acesta variaza intre 50% si 72,9%.
- 55% dintre sortimentele analizate contin icre tarama. Icrele tarama sunt icre de calitate inferioara, care provin de la mai multe specii de pesti (cod, capelin, hering, novac, sanger etc), acestea se amesteca, se preseaza, se sareaza si se pastreaza in butoaie.
- Continutul de ceapa variaza intre 0,4% si 6%.
- Continutul de file crap afumat variaza intre 1% si 1,5%.
- Continutul de macrou afumat variaza intre 2,1% si 5%.
- Continutul de somon afumat variaza intre 5% si 15%.
- 4% din produsele analizate contin sare iodata. „Aceste produse apartin SC Delta Fish Distribution 2003. Acest producator foloseste pe eticheta mentiuni inselatoare, cum ar fi: „Produs 100% natural. Fara aditivi alimentari”. Din pacate, producatorul acestor produse nu s-a informat in legatura cu modificarile legislative aferente folosirii sarii iodate. De la 1 mai 2004 a intrat in vigoare modificarea HG nr. 568/2002 in privinta eliminarii obligativitatii folosirii sarii iodate din hrana animalelor si din industria alimentara, cu o singura exceptie, si anume folosirea acesteia numai la fabricarea painii. O noua modificare a acestui act normativ in privinta folosirii sarii iodate s-a realizat in anul 2006, cand a devenit obligatorie si la fabricarea produselor de panificatie. In prezent, multi producatori din industria alimentara folosesc sarea iodata si in alte ramuri ale industriei, cu toate ca acest lucru nu mai este obligatoriu decat pentru industria painii si a produselor de panificatie, fapt ce poate genera probleme de sanatate consumatorilor. In sarea iodata pe langa iod se mai adauga si ferocianura de potasiu - E536 – un agent antiaglomerant. La peste 100 grade Celsius ferocianura de potasiu se descompune in cianura de potasiu si clorura de fier, fapt ce provoaca reducerea transportului de oxigen catre sange, dificultati in respiratie, dureri de cap si ameteli” , atrage atentia studiul APC Romania.
In cele 51 de produse analizate s-au identificat urmatoarele categorii de aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: guma guar, guma xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acetat de sodiu, carmin, extract de paprika si arome.
In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in produsele analizate, situatia se prezinta astfel:
- 80% din produsele analizate contin conservanti.
- 54% din produsele analizate contin, in acelasi timp, benzoat de sodiu si acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, in reactie cu acidul ascorbic, genereaza benzen, substanta toxica cancerigena. Benzoatul de sodiu poate produce reactii alergice, hiperactivitate si lipsa de concentrare la copii (ADHD).
- 52% din produsele analizate contin intre 5 si 7 aditivi alimentari.
- 52% din sortimentele analizate contin agenti de ingrosare.
- 69% din sortimentele analizate contin acid citric.
- 32% din sortimentele analizate contin carmin.
- 10% din sortimentele analizate contin extract de paprika.
- Arome – sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.
E120 – Carminul este un colorant rosu stralucitor produs din insecte, cosenile, specie de gandac din America de Sud, uscate si  zdrobite. Carminul nu este recomandat in alimentatia copiilor pentru ca poate produce hiperactivitate si deficiente de concentrare. Poate produce astm, alergii si rinite.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irita pielea, ochii si mucoasele. Poate fi genotoxic si mutagen pentru celulele sangelui uman.
E262 – acetatul de sodiu se foloseste ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un acid natural, prezent in multe fructe.
E300 – Acidul ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.
E330 – Acidul citric este un agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.
E412 – guma de guar, agent de ingrosare. Poate provoca alergii.
E415 – guma de xantan este produsa prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenta, diaree, crampe abdominale si scaderea glicemiei.
3.   Analiza informatiilor nutritionale.
- Numai 82% dintre produsele analizate prezinta o declaratie nutritionala, iar  la 18% dintre acestea informatiile nutritionale nu exista.
- Valoarea energetica per 100 grame produs variaza intre 500 kcal si 691,51 kcal.
- Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 53,7 grame si 74,19 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 5,63 grame si 9,6 grame.
Numeroase studii realizate de institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.
- Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaza intre 2 grame si 6,60 grame.
- Cantitatea de sare per 100 grame produs variaza intre 1,17grame si 2,50 grame.
Top 4 marci de salate cu icre de crap si ceapa, in functie de numarul de aditivi alimentari:
- Carrefour cu 7 aditivi alimentari
- Bonito, 365 (Mega Image), Cora cu 6 aditivi alimentari.
- Salmaris, Gran Mare si Negro 2000 cu 5 aditivi alimentari
- Doripesco, salata de icre de crap cu ceapa cu 3 aditivi alimentari
Top 4 salate de icre fara aditivi alimentari
- Salata de icre de crap (SC Doripesco SRL), contine 27% icre de crap.
- Salata cu icre de stiuca si ceapa (Gusturi romanesti - Mega Image), contine 15% icre de stiuca si 14% icre tarama sarate.
- Salata cu icre de crap si ceapa (Gusturi romanesti - Mega Image), contine 12,5% icre de crap, 12% icre tarama sarate si 0,5 ceapa.
- Salata cu icre crap (Gusturi romanesti - Mega Image), contine 12,5% icre de crap sarate si 12% icre de tarama sarate.
„Salata de icre realizata in sistem industrial este un produs cu un continut scazut de icre de calitate superioara, cu o incarcatura chimica mare, constituita din conservanti, agenti de ingrosare, coloranti si acidifianti. Din pacate, multe produse au denumiri care induc in eroare consumatorul, ii creeaza acestuia impresia ca produsul respectiv contine icre de calitate superioara, dar de fapt in compozitia acestora exista si icre de calitate inferioara in cantitati semnificative, sub denumirea generica de icre tarama, care nu sunt altceva decat icre cu valoare nutritionala scazuta ale unor specii de pesti.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.
„Salata de icre nu este nici pe departe o mancare usoara. Sigur ca ele contin o cantitate mare de acizi grasi polinesaturati, care, se stie, protejeaza impotriva diabetului, obezitatii, bolilor vasculare si dislipidemiilor. Cu toate acestea, cantitatea mare de grasimi din icre nu este potrivita pentru persoane cu exces ponderal. Pe langa aceasta, modul de preparare presupune amestecul cu o cantitate mare de ulei vegetal. Astfel, salata de icre, in special cea cumparata de la supermarket este foarte bogata in grasimi vegetale si polinesaturate. Excesul de grasimi vegetale este la fel de nepotrivit ca si excesul de grasimi animale. Totodata, salata de icre "de cumparat" contine si cateva E-uri, cum ar fi E 200 - acid sorbic, care prelungeste perioada de utilizare a produsului si E 211 - benzoat de sodiu, bacteriostatic si fungistatic care imbunatateste gustul. Benzenul este cancerigen in cantitati mari si consumat in mod constant. Este greu sa evaluam cantitatea de "E-uri" pe care le consumam din alimentele cumparate, aproape toate evident conservate. Daca vreti sa consumati icre, consumati in mici cantitati, preparate in casa cu o mica cantitate de ulei sau chiar fara ulei. Totodata, icrele sunt o masa consistenta si bogat calorica, asa ca limitati-va la 1-2 felii de paine prajita cu icre si consumati-le in prima parte a zilei”, explica Dr. Florin Ioan Balanica, Specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica.
„Icrele (ovulele nefecundate ale pestilor ovipari) prezinta mare valoare comerciala; dupa recoltare se spala, se sareaza, se scurg de excesul de sare si se ambaleaza; de mai multa vreme, se practica pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de pastrare. Se disting: icre de calitate superioara (icre de sturioni - „icre negre“ sau „caviar“ si icre rosii sau „de Manciuria“- in general de la somon) si icre comune (in ordine valorica descrescatoare: stiuca, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se pastreaza neseparate de ovar, sarate, se numesc icre tarama. Icrele negre si cele rosii se consuma ca atare; celelalte se prepara mai ales ca salata de icre, prin frecare cu ulei si zeama de lamaie. Pe scara mult mai mica se produc si se conserva laptii (materie seminala secretata de glandele sexuale masculine ale pestilor masculi).”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1754 (s) | 34 queries | Mysql time :0.024621 (s)