News Flash:

Regimul de viata pentru bolnavii cu steatoza hepatica

30 Iunie 2014
6291 Vizualizari | 0 Comentarii
Steatoza hepatica reprezinta incarcarea ficatului cu grasimi, mai ales cu trigliceride, urmata de o inflamatie dureroasa, provocata de diferiti factori: alcoolism, obezitate, hepatita virala, diabet zaharat, consumul excesiv de grasimi animale si dulciuri, intoxicatii cu metale grele si medicamente chimice, stres oxidativ si psihoemotional, socuri nervoase.
Starea de sanatate a ficatului are stransa legatura cu alimentatia, diferentiata in functie de individ si de tipul afectiunii maladive. Dupa o criza dureroasa de ficat, calmarea poate fi realizata prin adoptarea unui regim alimentar foarte strict, in care sa predomine legume verzi, ciorbe, supe, fructe si compoturi. Bune efecte are consumul de morcov, salata, creson, tomate, fructe acide (mere, struguri, lamai, portocale, mandarine, masline).

Vezi si: Leac din frunze de papadie pentru ficat
 
Dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita cu ulei de masline si o felie de lamaie. Pentru eliminarea toxinelor se consuma cantitati mari de ape minerale si ceaiuri medicinale (anghinare, papadie, albastrele, salvie, menta, rozmarin, radacini de revent), care se iau atat preventiv, cat si curativ. Permanent se va evita contactul sau ingerarea de alimene degradate sau toxice.
La dureri acute este indicat ca dupa masa de pranz sa se aplice o cataplasma lombo-abdominala cu lut sau cu varza, maruntite si incorporate intr-un albus de ou batut spuma. Se vor aplica si comprese calde cu seminte de in, fierte timp de o ora, pana ajung la starea de mucilagiu, care se pun intr-un saculet de panza si se aplica pe abdomen. Seara se face o baie de sezut, timp de 10-15 minute, cu rostopasca, rozmarin si fan sau o baie de aburi cu rozmarin, timp de 20 minute (de 2-3 ori pe saptamana).

Vezi si: Cea mai buna bautura tonica pentru ficat
 
Recomandari terapeutice in hepatita
Hepatita este o afectiune a ficatului, cu caracter inflamatoriu, infectios si transmisibil, uneori sub forma de epidemii. Boala determina scaderea irigatiei sanguine, cu reducerea aportului de oxigen, ceea ce provoaca o diminuare a capacitatii functionale a celulelor hepatice, aparitia primelor leziuni si rupturi ale canaliculelor intralobulare, permitand ca o parte din bilirubina sa treaca din capilarele hepatobiliare in sange. In functie de natura evolutiei, hepatita poate fi acuta sau cronica.
Hepatita acuta este caracterizata prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parenchimului hepatic si a altor tesuturi si organe. Intr-o proportie redusa, boala este de natura bacteriana, fiind produsa de salmonele, pneumococi, spirochete. In majoritatea cazurilor, inflamatiile ficatului sunt de origine toxica, fiind provocate de diferite substante (fosfor, arsenic, pesticide, alcooluri tari) sau sunt de natura virala, provocate de infectii cu virusuri filtrabile de tip A, B si C, dand hepatita epidemica (boala Botkin). Aceasta este o afectiune infectioasa, deosebit de contagioasa, cu destul de larga raspandire in randul populatiei globului.

Vezi si: Cum sa detoxifiem un ficat bolnav
 
Hepatita cronica este o boala instalata pe o lunga durata de timp. Consta din inflamarea cronica a parenchimului hepatic si lezarea treptata a celulelor ficatului. Principalele cauze ale cronicizarii hepatitei constau dintr-un tratament incorect al bolii sau dintr-un consum excesiv si de durata de bauturi alcoolice tari si medicamente, infectii microbiene (tuberculoza, bruceloza), dezechilibru nutritional prin carenta de proteine si vitamine sau intoxicatii alimentare si accidentale. Regimul alimentar are un rol deosebit de important, asigurand cresterea rezistentei generale a organismului.
Consumati obligatoriu sucuri dietetice de legume
La inceput se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfecla rosie, castraveti, lactuca), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lamai, prune, struguri, capsuni, fragi, agrise, afine, pepeni verzi), consumate imediat dupa preparare si ceaiuri medicinale indulcite cu miere de albine.
Sucul de morcov se obtine prin spalarea si maruntirea radacinilor care se dau prin masina de tocat sau prin mixer. Se bea, dimineata si dupa amiaza, cate 100 ml suc proaspat, iar restul se pastreaza in frigider timp de maximum 24 de ore. Se mai recomanda un amestec din suc de morcov (o parte), apa (doua parti) si zahar (4 parti), din care se vor consuma, zilnic, cate 4-6 linguri. Cura se mentine pana la ameliorarea completa a bolii.
Sucul de pepene verde bine copt se obtine prin taierea miezului curatat de coaja si de seminte si trecerea pulpei fructului prin masina de tocat sau mixer; se consuma, imediat, cate un pahar pe zi.
La 2-3 zile dupa incetarea crizelor se introduc in alimentatie produse lactate (lapte dulce si acru, iaurt, branza proaspata de vaci - 250 g/zi, cas dulce, urda, telemea desarata - 100 g/zi, smantana - 2 linguri/zi), margarina, untdelemn crud (40-50 g/zi) si otet de mere.
Sunt usor suportate supele cu zdrente de ou, legumele verzi fierte (fasole pastai, mazare), ridichi rase, salate de legume (cu patrunjel, telina, marar, spanac, loboda, morcov ras, lactuca, castraveti, ardei gras). Mai pot fi consumati cartofi fierti sau copti, peste slab (pastrav, stiuca, lin, biban, salau, cod), carne de vita slaba sau de pasare (sub forma de rasol). La masa se serveste paine prajita, mamaliga, chifle, taitei, macaroane, fulgi de ovaz, orez, oua moi, ochiuri romanesti fierte in apa, budinci, papanasi.
Fructele sporesc protectia ficatului impotriva toxinelor
La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cirese, visine, piersice, caise, fragi, coacaze, agrise, afine, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, lamai, portocale, masline), care maresc rezerva de glicogen a ficatului si ii imbunatatesc starea functionala prin protejare impotriva toxinelor. Sarurile de magneziu din fructe stimuleaza secretia si evacuarea bilei in duoden. La desert se mai adauga diferite dulciuri: serbet, peltea, dulceata, prajituri cu gem sau marmelada, sufleuri si compoturi.
Necesarul caloric asigurat zilnic trebuie sa fie de 2.500-3.000 calorii (40-45 calorii/kg corp), in care vor intra 300-350 g glucide, 75-120 g proteine si putine lipide (20-50 g). Aceste rapoarte nutritive asigura o functionare normala a ficatului, ameliorarea proceselor patologice, refacerea leziunilor hepatice si un aport optim de energie, care sa compenseze degradarea propriilor rezerve prin consum calorigen.
Aportul vitaminic necesar pentru normalizarea permeabilitatii capilare si pentru eliminarea ionului de sodiu este asigurat prin regimul de cruditati, sucuri de fructe, compoturi si cure de fructe proaspete pentru cresterea diurezei, eliminarea pigmentilor biliari si dezintoxicarea ficatului. La acestea se mai adauga drojdia de bere (80 g/zi) precum si vitaminele A, B, C, K.
▲ Prajelile sunt strict interzise
In hepatita cronica, cu durata de peste un an de la declansare, este indicat regimul alimentar mentionat mai sus. Mesele vor consta din cantitati mici de alimente, servite mai des (4-5 pe zi). Se vor evita alimentele si bauturile prea reci. Inainte de mese este bine sa se mestece cateva frunze de patrunjel sau telina pentru a mari pofta de mancare. In cazul cand hepatita se suprapune pe o calculoza biliara, este bine ca in fiecare dimineata sa se ia, pe stomacul gol, cate o lingura cu ulei de masline si zeama de lamaie.
In tehnica gastronomica se va respecta o alimentatie de crutare hepatica, in care se exclude prajirea alimentelor, dar se accepta fierberea, inabusirea si coacerea. Se limiteaza strict cantitatea de grasimi animale, bogate in colesterol, pana cand toleranta ficatului pentru lipide revine la normal.
Trebuie sa se stie ca exagerarea aportului glucidic, prin dulciuri concentrate, poate suprasolicita functia endocrina a pancreasului, ducand la epuizarea resurselor insulinice, cresterea glicemiei si instalarea diabetului zaharat. In locul dulciurilor concentrate este bine sa se consume produse alimentare care contin fructoza (fructe, legume, miere de albine), intrucat aceasta are valoare energetica dubla fata de glucoza si este mai bine tolerata de celulele hepatice.
Atat in hepatita acuta, cat si cronica se interzic: carnea grasa de porc, oaie, rata, gasca, vanat, raci, grasimi animale (untura, slanina), sosuri cu rantasi, prajeli, pastrama, mezeluri, conserve, afumaturi, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, branzeturi grase, sarate si fermentate (cascaval), legume uscate sau cu celuloza dura (fasole, varza, gulii), nuci, alune, migdale, sare in exces, condimente iuti (piper, boia, mustar, hrean, usturoi, ceapa). De asemenea, se exclud cafea, cacao, inghetate, bauturi alcoolice tari, unele bauturi racoritoare (Coca-Cola).
Regimul de viata recomanda ca bolnavul de hepatita cronica sa fie izolat in camera separata sau internat intr-un spital de boli contagioase, avand in vedere caracterul molipsitor al hepatitei. La inceputul crizelor, bolnavul va sta in repaus absolut la pat pentru reducerea consumurilor energetice si de oxigen. Se evita efortul fizic si intelectual, stresul din colectivitate si mediul extern poluat.
In fazele dureroase, pe zona ficatului, se vor aplica, timp de 10-20 de zile, perne sau sticle calde si cataplasme calde cu parafina sau varza, ridichi negre sau hrean, aplicate la intervale de 2 ore.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

steatoza hepatica ficat gras grasimi
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1784 (s) | 34 queries | Mysql time :0.043324 (s)