News Flash:

RAZBOI IN SANATATE: Ministerul vrea monopol pe licitatii de 7,7 mld. lei

26 Februarie 2013
1502 Vizualizari | 0 Comentarii
Eugen Nicolaescu ministrul Sanatatii
Ministerul Sanatatii incearca sa controleze toti banii de achizitii ale spitalelor publice din Romania, chiar daca sistemul centralizat si-a demonstrat deja incapacitatea de a gestiona corect fondurile respective.
Inapoi in viitor: dupa patru ani in care sistemul sanitar a trecut prin „chinurile“ descentralizarii, Ministerul Sanatatii (MS) a aruncat bomba: vrea sa revina la achizitiile centralizate din sanatate, la care totusi a renuntat incepand cu 2008, potrivit unei analize realizate de capital.ro. Justificarea? „Necesitatea transformarii intr-un timp scurt a MS intr-un integrator al derularii procedurilor de achizitie din spitale pentru desfasurarea activitatii medicale pe anul 2013 si faptul ca sistemul de achizitii centralizat este folosit de mai multe state din Europa, care au obtinut reduceri de preturi consistente, intre 10% si 30%“, scrie in OUG din 2012, care oficializeaza „noul vechi“ rol al MS. Cu alte cuvinte, pentru ca trebuie repede si pentru ca a mers la altii. Inainte de a face comparatii, trebuie precizat ca Romania este statul UE care aloca cei mai mai putini bani pentru sanatate din PIB, iar trendul este de scadere: daca in 2009 se alocau 5,6% din PIB pentru sanatate, in prezent s-a ajuns la un infim procentaj de 4,4%, in conditiile in care media UE este de 9,9%. 
De aceea, Romania este singurul stat european in care pacientii internati trebuie sa isi finanteze singuri tratamentul, pentru ca spitalul duce lipsa de materiale sanitare esentiale. Drept urmare, mai important este de ce nu a mers initial la noi acest sistem si de ce s-a renuntat la el. Raspunsul il gasim intr-un raport al Consiliului Concurentei: „Descentralizarea acestor programe s-a datorat in primul rand esecului MS si CNAS de a organiza licitatii nationale pentru o perioada semnificativa de timp, respectiv 2003-2007“. Astfel, timp de patru ani, desi avea obligatia sa organizeze anual licitatiile, MS a prelungit contractele incheiate in 2003, determinand un monopol clar. 
Asistam la o mutare a mizei achizitiilor din sanatate, care inseamna circa 7,4 miliarde de lei din zona concurentiala, economica, in zona politicului. Sunt voci in piata care sustin ca „jocurile sunt deja facute“ in ceea ce priveste licitatiile si ca se urmareste adunarea banilor destinati spitalelor intr-un sigur loc. Mai mult, managerii care au o parere sau care anunta ca au nevoie de anumite medicamente sau produse sunt „pedepsiti“ de MS: la Targu-Mures, profesorul Istvan Benedek a fost demis dupa ce a spus ca nu mai are citostatice pentru pacienti. 
Din lac in put
MS argumenteaza ca exista destule motive pentru care managerii de spital nu mai trebuie „lasati de capul lor“, dand ca exemplu cazuri in care manusile chirurgicale sau mobilierul au costat mult peste pretul pietei, povesti semnalate, de altfel, de multi ani in presa. Avem insa un exemplu elocvent si din era licitatiilor nationale, atunci cand dr. Serban Bradisteanu a fost acuzat ca a atribuit discretionar contracte de furnizare de aparatura medicala, cauzand un prejudiciu de 9 milioane euro, in calitate de presedinte al unei comisii de evaluare din 2003. Solutia la coruptia evidenta din zona licitatiilor medicale nu sta deci in centralizarea sau  descentralizarea acestora, ci in mecanismele de control aplicate. 
MS sustine ca ii va fi mai usor sa controleze o achizitie la nivel centralizat decat mii de achizitii derulate de catre unitatile sanitare, insa pentru cei mai multi, ideea infiintarii unui mamut care sa gestioneze toti banii spitalelor ascunde mai multe pericole, pentru simplu motiv ca se va crea un monopol cu efecte asupra calitatii si pretului tratamentului medical.
Sanatate de mana a doua?
Din toate directiile sunt exprimate aceleasi temeri: achizitia centralizata de tip „bazar“, care ar putea insemna rabat de la calitate la cele necesare spitalului si o relatie clientelara cu anumiti furnizori, care poate determina eliminarea concurentei si, implicit, scumpirea tratamentului medical. „Prin aceasta masura se va crea un monopol care va determina restrangerea ariei furnizorilor, iar daca dispare concurenta, vor creste si preturile. Totodata, daca se mentine criteriul pretului cel mai scazut, va scadea calitatea produselor achizitionate, vor intra pe piata produse low-cost, iar problemele care vor aparea ulterior vor fi de necontrolat“, spune Ramona Stefan, presedinta Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale“ (AFPM). 
In plus, exista posibilitatea marginalizarii unitatilor sanitare mici, crede consultantul in servicii medicale Sergiu Negut, care a avut pe mana intregul lant de clinici private Regina Maria. „Ce trebuie sa faca un furnizor unic, cu o restrictie de pret importanta, pentru a-si proteja marja de profit? Se va concentra asupra conturilor importante, adica a marilor spitale, iar calitatea serviciilor pentru celelalte unitati va avea clar de suferit, pentru ca aceste unitati mici sau marginase nu vor avea posibilitatea de a contracta cu un furnizor care sa le bage in seama nevoile“. 
Ca sa fim mai exacti, mecanismul de achizitie anuntat de MS este urmatorul: se vor face acorduri-cadru pe o perioada de patru ani, atribuite de unitatea de achizitii centralizata, respectiv ministerul, in baza carora spitalele vor putea mai apoi sa incheie si sa deruleze contracte subsecvente, cu avizul ministerului. Cu alte cuvinte, spitalul incheie contracte cu cine decide ministerul. 
Insa cine hotaraste ordinea sau prioritatile furnizorului unic in ceea ce priveste aprovizionarea unitatilor sanitare? Acesta este numai unul dintre semnele de intrebare aparute dupa ce MS a  postat pe site-ul propriu lista cu echipamente, medicamente si servicii pe care le va achizitiona. Aceasta este deschisa, insa nevoile sunt extrem de diverse, de la specificul unui spital la altul, iar furnizorul ales poate sa nu le aiba pe toate. „Cum se va face evaluarea, pe criteriul tehnico-economic mai avantajos sau pe pretul cel mai mic in conditii tehnice minimale?“ se intreaba membrii AFPM. 
In plus, presupunand ca se va face o regionalizare a achizitiilor, cat de reale vor fi preturile produselor din achizitiile anterioare si care vor fi folosite pentru estimarea valorica a contractelor-cadru? Sigur, MS poate incheia acorduri-cadru cu cati furnizori este nevoie, insa cine va decide cine cu cine incheie contracte? In plus, nu s-a spus nimic despre ce se va intampla cu departamentele de achizitie din cadrul spitalelor si ce rol vor mai juca consiliile locale in aprovizionarea spitalelor. Va mai conta in vreun fel mult trambitata clasificare a spitalelor in functie de competenta in alocarea banilor? Mai sunt trei luni in care MS are timp sa clarifice aceste hibe legislative ce pot duce la un blocaj complet intr-un domeniu in care nu este de joaca. In momentul cand un furnizor va face contestatii la o licitatie, intregul proces de aprovizionare  a spitalelor se poate opri. Insa aici nu este vorba despre autostrazi, ci de tratament vital pentru unii dintre pacientii contribuabili la fondul de sanatate. 
Membrii AFPM ne-au asigurat ca vor face contestatii, intrucat deja banuiesc ca vor fi nereguli in licitatiile „mamut“ organizate de MS. Cu toate acestea, secretarul de stat Raed Arafat a anuntat ca MS se grabeste sa publice primele anunturi de participare in saptamanile care urmeaza.
4,5 miliarde de lei sunt datoriile sistemului sanitar din ultimii trei ani, din care 3,7 mld. lei sunt cuprinse in bugetul pe 2013.
352 spitale publice mai sunt in Romania, dupa desfiintarile din 2011, din care doar sapte sunt in categoria I de competenta.
"Cosul de cumparaturi" al Ministerului Sanatatii:
echipamentele de diagnostic sau tratament (tomograf, angiograf etc.);
echipamentele pentru anestezie si terapie intensiva (aparat anestezie, pat ATI);
echipamentele cardiovasculare (defibrilatoare);
echipamentele pentru endoscopie, cele pentru explorare complexa cu ultrasunete (ecografe);
paturile pentru transfer, targile sau carucioarele pentru transport pacienti;
echipamentele pentru neonatologie, urologie;
materiale sanitare (catetere, ace, truse de perfuzie, seringi, vata, leucoplast etc.);
412 produse medicamentoase (antibiotice, paracetamol etc.);
asigurarile de tip CASCO ale ambulantelor, combustibilul, serviciile de reparatii, intretinere si furnizare de anvelope pentru ambulante;
serviciile de intretinere aparatura medicala.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ministerul sanatatii sistemul centralizat sistemul sanitar
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1937 (s) | 23 queries | Mysql time :0.051059 (s)