News Flash:

Primul ajutor in caz de inec

5 Iulie 2011
7816 Vizualizari | 0 Comentarii

Inecul este un accident frecvent intalnit vara. Este o varianta a asfixiei, cauzata de umplerea cailor respiratorii cu apa sau alt lichid. Pentru acordarea ajutorului, salvatorul are la dispozitie cel mult 4-5 minute. In acest timp, victima trebuie scoasa din apa, trebuie eliberate caile respiratorii si inceputa respiratia artificiala. Iata care sunt masurile de prim ajutor in caz de inec:  

1. Prima masura este extragerea accidentatului din mediul acvatic si aducerea sa la mal unde se va incepe instituirea procedurilor specifice. Salvatorul se apropie din spate, apuca victima de par sau de sub mana, tinand-o cu fata in sus, deasupra apei. Daca victima se agata de salvator, incurcandu-i miscarile, cea mai buna metoda de eliberare este scufundarea sub apa pentru cateva secunde.

2. Daca victima este fara cunostinta, respiratia artificiala va incepe si se va efectua in apa. Dupa scoaterea din apa se elibereaza caile respiratorii. Eliberarea cailor respiratorii se poate realiza intinzand victima pe un plan solid, preferabil cu capul mai jos decat picioarele si intors intr-o parte. In felul acesta se evita aspirarea de catre victima a lichidului restant din caile respiratorii.

3. In cazul inecului in apa dulce este inutila evacuarea apei din plamani, trecandu-se direct la manevrele de oxigenare.

4. In cazul inecului in apa sarata, prima etapa este evacuarea apei din plamani. Pentru aceasta manevra accidentatul este asezat "pe burta", cu salvatorul situat deasupra sa, in genunchi, "calare" peste coapsele victimei. Manevra se efectueaza in doi timpi:
- Primul timp este cel in care salvatorul aplica ambele palme deschise peste toracele accidentatului, prinzandu-i acestuia unghiul inferior al omoplatului intre degetul mare si aratator si apasa cutia toracica.
- Al doilea timp este cel de revenire pasiva a cutiei toracice la dimensiunile initiale. Se efectueaza aceasta succesiune de manevre timp de jumatate de minut, apoi se trece la etapa urmatoare, asigurarea oxigenarii.

5. Oxigenarea.
Cuprinde 4 pasi:

- Intoarcerea accidentatului "pe spate" si punerea in hiperextensie a coloanei cervicale prin asezarea unui rulou improvizat sub ceafa.
- Asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare prin introducerea degetului aratator in gura victimei, prilej cu care se extrag si eventualii corpi straini, daca acestia exista.
- Luxarea in fata a mandibulei prin tractionarea ei cu ultimele patru degete ale ambelor maini din unghiul mandibulei, astfel incat arcada dentara inferioara sa depaseasca nivelul arcadei dentare superioare, cu gura intredeschisa.
- Prinderea nasului victimei intre degetul mare si aratator. In aceasta pozitie salvatorul, dupa ce trage aer pe nas, aplica buzele lui peste buzele victimei eliberand aerul din plamanii accidentatului.

Acest ciclu trebuie sa se repete cu o frecventa de 14-16 ori pe minut.

Daca victima este in stop cardiac (manifestat prin lipsa pulsului la artera carotida) tehnica de resuscitare respiratorie de mai sus va fi completata de tehnica de resuscitare cardiaca. Aceasta tehnica presupune masajul cardiac extern care se executa prin plasarea podului palmei drepte in jumatatea inferioara a sternului, iar palma stanga o "imbraca" pe dreapta. In aceasta pozitie, cu coatele extinse, se fac presiuni ritmice de intensitate moderata, in combinatie cu manevrele de resuscitare respiratorie, in raport de 2:10 (la 10 masaje cardiace se fac doua respiratii gura la gura).

 


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

inecul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1640 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020213 (s)