News Flash:

Metoda Anat Baniel

9 Noiembrie 2011
3320 Vizualizari | 1 Comentarii

La baza metodei Anat Baniel stau studiile fizicianului Feldenkrais, fondator al metodei cei poarta numele, conceputa pentru imbunatatirea functionarii organismului uman prin cresterea capacitatii de constientizare a miscarii individului prin miscarea insasi.

Metoda Anat Baniel utilizeaza exercitii de respiratie combinate cu miscari lente, placute, ghidate in special in scopul ameliorarii durerii si eliminarii stresului.

Cercetarile si descoperirile in aplicarea miscarii si implicarea sistemului nervos in mod constient il reprezinta scopul reeducarii. Feldenkrais a colaborat cu nenumarati medici si psihologi dovedind ca fiecare fiinta umana are abilitatea de a-si imbunatati starea de sanatate prin aplicarea directa si constienta a miscarii.

Metoda este structurata in doua modalitati de aplicare: in grup sau in sedinte individuale. Lectiile de grup se numesc "Awareness Through Movement" (ATM) sau "Constientizarea prin Miscare", iar sedintele particulare sunt cunoscute sub denumirea de "Functional Integration" sau "Integrare Functionala".

Anat Baniel, practician de Feldenkrais, precizeaza ca intotdeauna se cauta metode de interactiune intre practicant si un copil cu infirmitatea motorie de origine cerebrala. Atentia, urmarirea cu privirea de catre copil a miscarii ce o face practicianul atat cand are contact fizic cu el dar si cand contactul este unul verbal,  are ca rezultat crearea de noi modele de miscare. Noile engrame motorii invatate pot avea ca rezultat depasirile limitelor locomotorii existente.

Anat Baniel a identificat 9 necesitati de baza care atunci cand sunt oferite creierului unui copil cu infirmitate motorie cerebrala (IMC), acesta primeste informatia necesara, si ulterior se formeaza noi modele de miscare repede si foarte eficient.

Miscarea cu atentie este o necesitate fundamentala, dezvolta encefalul dar si organizarea lui iar miscarea se face in asa fel incat copilul sa constientizeze sau sa urmareasca cu privirea deplasarea segmentara a propriului corp dar si a acestuia in spatiu.

Se urmareste in fiecare sedinta de recuperare invatarea de noi modele de miscare (pasiv, pasivo-activ, activ, dar si prin facilitare), consolidarea lor dar si prezentarea unora noi (in functie de gradul de cooperare al copilului si al capacitatii de invatare). Crearea de noi modele de miscare in scoarta corticala   are ca rezultat dezvoltarea motrica in viitor.

Nu se insista in mod special pe limitarile de miscare ale copilului. Restantul functional este prioritar in startul miscarilor ce au loc asupra copilului.

In peste 30 de ani de experienta cu mii de copii cu diferite forme infirmitate motorie cerebrala dar si alte afectiuni de orgine cerebrala, in colaborare cu alti practicanti ai acestei metode, Anat Baniel a observat ca aceasta abordare are ca rezultat depasirea limitarilor existente.

Procesul de dezvoltare prin care a trecut un copil sanatos este rezultatul unui proces complex dediferentiere in creier. Acest proces are implicatii in crearea de noi legaturi neuronale si noi modele de miscare. Toate experientele copilului acumulate din miscarile initiale aleatorii si experienta kinestetica dobandita sunt folosite de encefal ca informatii pentru a se dezvolta si creste.

La copilul diagnosticat cu IMC, procesul spontan de diferentiere si de formare de noi modele de miscare la nivelul creierului sunt perturbate. Majoritatea terapiilor incearca sa se apropie de miscarile pe care le face un copil normal corelate cu varsta si stadiul de dezvoltare. Miscarile fortate pe un memru superior spastic, intinderea unui muschi scurtat sau plasarea copilului in pozitia sezand, cu speranta ca va putea ajunge vreodata sa realizeze acest lucru independent, produce in mod normal foarte putine rezultate. Creierul copilului cu IMC. nu poate transforma stimularea senzoriala in informatie, care la randul ei intra in alcatuirea engramelor motorii si a solutiilor.

Metoda Anat Baniel ajuta creierul copilului cu IMC sa-si indeplineasca functiile, astfel creierul isi recastiga capacitatea de a crea noi modele de miscare ducand la solutii de succes. Tehnicile de manevreare comunica in primul rand cu sistemul nervos central prin miscare, consolidarea constientizarii si experientele kinestetice non-verbale.

O alta caracteristica acestei metode  o reprezinta folosirea restantului functional in indrumarea pacientului in directia corecta si restabilirea functiei normale a creierului. El invata sa-si controleze miscarile pe baza feedback-ului primit de la sistemul nervos central reprezentat prin senzori.

In urma nedezvoltarii atentiei selective, acesti copii sunt incapabili sa initieze o actiune selectiv, o actiune la care sunt totusi atenti dar nu o pot initia. Singura cale de a depasi limitarile existente ale copilului este reprezentata de operarea selectiva cu scopul de a invata miscarea sau modul de ajunge sa o initieze, sa o continue si sa o finalizeze.

Sursa: Iulian Gaman, kinetoterapeut Piatra Neamt
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Gaman Iulian  | #358
Atunci cand preluati informatii de pe net, informatii postate de altcineva, va rog sa precizati si sursa informatiei, va multumesc. Gaman Iulian (autorul articolului)
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1776 (s) | 23 queries | Mysql time :0.035352 (s)