News Flash:

Meditatia reconfigureaza creierul in moduri diferite

8 Octombrie 2017
142 Vizualizari | 0 Comentarii
Diferitele practici sau metode de meditatie au efecte diferite asupra creierului, conform rezultatelor unuia dintre cele mai mari studii realizate pana in prezent asupra meditatiei si efectelor acesteia, informeaza digi24.ro, care citeaza Live Science.
Acest studiu a fost realizat de o echipa de neurologi de la Institutul Max Planck pentru Cognitie Umana si Stiinte Neurologice din Germania pe un grup de 300 de voluntari, timp de 9 luni. Proiectul, denumit „ReSource”, a fost impartit in trei perioade a cate trei luni fiecare. In aceste intervale de timp participantii au practicat trei tipuri diferite de meditatie, axate pe imbunatatirea atentiei, a compasiunii si respectiv a abilitatilor cognitive.
La inceputul programului si apoi la sfarsitul fiecarei perioade de cate trei luni, cercetatorii au evaluat creierele voluntarilor folosind o varietate de tehnologii de analiza si diagnostic, cum ar fi imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Cercetatorii au ajuns la concluzia ca un interval de timp de doar trei luni este suficient pentru a inregistra o serie de modificari substantiale in anumite zone ale creierului in urma practicarii diferitelor tipuri de meditatie.

Cinci emotii care chiar provoaca boli fizice
„Am fost surprinsi despre cat de multe se pot schimba in doar trei luni, pentru ca trei luni nu inseamna foarte mult”, a comentat Veronika Engert, neurolog la Institutul Max Planck. Engert este coordonatoarea unuia dintre cele doua articole pe tema acestui studiu publicate la 4 octombrie in revista Science Advances.
Veronika Engert a declarat pentru LiveScience ca, desi modificari in structura creierului dupa programe intensive de meditatie au mai fost observate si de alte studii, aceasta este pentru prima oara cand oamenii de stiinta pot observa modificarile particulare rezultate dupa practicarea unor tipuri specifice de meditatie.
Participantii au fost impartiti in doua grupuri si au practicat fiecare tip de meditatie in ordine diferita. Acest lucru le-a permis cercetatorilor sa coreleze modificarile observate in creier cu un anumit tip de meditatie care era practicat.
Spre exemplu, intr-o parte a studiului, voluntarii dintr-un grup au fost rugati sa practice meditatia prin tehnici de respiratie pentru stimularea atentiei, zilnic, timp de 30 de minute, sase zile pe saptamana, timp de trei luni. In timpul practicii acestui tip de meditatie, participantii au fost rugati sa se concentreze asupra respiratiei, cu ochii inchisi sau sa-si monitorizeze punctele de tensiune din corp. La sfarsitul perioadei de trei luni, regiunea cortexului prefrontal a voluntarilor castigase in grosime. Aceasta regiune cerebrala este implicata in procesele complexe ale gandirii, in capacitatea de luare a deciziilor si atentie, conform lui Engert.
Dupa incheierea celor trei luni, grupul a trecut la practicarea unui tip de meditatie bazat pe dezvoltarea de abilitati sociale, asa cum este compasiunea sau empatia. La fel ca si in cazul primei etape, cercetatorii au surprins schimbari in alte zone ale creierului decat cele modificate initial.
„Daca oamenii se pregatesc pentru a-si asuma diferitele perspective ale semenilor lor, observam schimbari in regiuni ale creierului care sunt importante pentru aceste procese cognitive”, conform lui Engert. Iar daca oamenii se concentreaza asupra afectelor, sau emotiilor, „observam schimbari in regiuni ale creierului care sunt importante pentru reglarea emotiilor”, a adaugat ea.
Insa nu doar creierele participantilor la studiu s-au modificat. Cercetatorii au observat si schimbari comportamentale ale acestora, conforme cu modificarile cerebrale inregistrate.
Intr-o alta parte a studiului, cercetatorii au evaluat modul in care participantii raspundeau la o situatie stresanta, asa cum este un interviu pentru un job sau un examen. Conform concluziilor studiulul, toti cei care au practicat meditatia s-au simtit mai putin stresati decat cei care nu au practicat meditatia, insa doar participantii care au practicat meditatia pentru compasiune au inregistrat nivelurile cele mai scazute ale hormonului de stres, cortizolul, in saliva, dupa incheierea situatiei stresante la care au fost expusi.
„Dupa un astfel de test se inregistreaza, de obicei, o crestere a nivelului de cortizol 20 de minute mai tarziu. Aceasta crestere a cortizolului a fost cu 51% mai redusa in cazul subiectilor care au practicat meditatia sociala”, a explicat Engert.
Una dintre limitarile studiului este ca toti participantii erau sanatosi si astfel nu au fost formulate concluzii cu privire la posibilele efecte benefice ale meditatiei asupra persoanelor suferind de anxietate sau de depresie, spre exemplu. Insa meditatia combate stresul, iar acesta este unul dintre principalii factori declansatori ai unor boli frecvente in lumea moderna, precum tulburarile de anxietate, depresiile, maladiile cardiovasculare si cele metabolice.
Echipa de la prestigiosul Institut Max Planck se va concentra in perioada urmatoare asupra studiului beneficiilor meditatiei in cazul copiilor si al persoanelor care au profesii in care se confrunta cu niveluri foarte ridicate de stres.

meditatie neurologi
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1500 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020121 (s)