News Flash:

Legatura cruciala dintre sistemul imunitar si cresterea in greutate

5 August 2019
979 Vizualizari | 0 Comentarii

Oamenii de stiinta cerceteaza un factor care ar putea explica de ce unii oamenii se ingrasa, iar altii raman slabi desi au consumat aceeasi masa bogata in calorii. Sistemul imunitar ar juca un rol crucial in mentinerea proportiilor sanatoase ale microbilor din intestin, intrucat de populatiile de bacterii depinde un bun metabolism.

Cercetatorii iau in considerare relatia dintre flora intestinala si functionarea sistemului imunitar pentru a explica cresterea in greutate. De pilda de ce unii oameni se ingrasa odata cu varsta, desi nu-si schimba obiceiurile lor alimentare sau de ce in cazul altora dieta nu da rezultate; sau, pur si simplu, de ce unii oameni iau in greutate dupa o masa bogata in calorii, in timp ce altii raman supli.   Ipoteza oamenilor de stiinta este ca sistemul imunitar, responsabil pentru gradul de inflamatie din intestin, determina modul in care are loc digerarea alimentelor, si anume numarul de calorii absorbite si cantitatea de nutrienti care ajunge in organism, relateaza adevarul.ro, care citeaza The Atlantic. Relatia dintre microbii din intestin si cresterea in greutate a fost multa vreme trecuta cu vederea la oameni, desi fusese observata la animale.

Dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, antibioticele au devenit accesibile tuturor si se gaseau pentru prima data in cantitati suficiente. Fermierii au observat ca vitele care primeau antibiotice pentru diverse infectii cresteau si deveneau masive intr-un ritm accelerat.   Asta a dus la un val de aplicatii pentru brevetarea hranei cu antibiotice a animalelor crescute la ferme. In 1950, compania farmaceutica Merck a solicitat un brevet pentru o „metoda de a accelera cresterea animalelor” cu „un factor de crestere inovator” – care nu era altceva decat penicilina.  Compania americana Eli Lilly a patentat trei noi antibiotice care urmau sa fie amestecate cu hrana oilor, caprelor si vitelor, intrucat agentii care distrugeau microbii „mareau eficienta hranirii”.   

In urmatoarele decenii practica s-a generalizat desi nimeni nu stia de ce animalele de ferma cresc mai repede si mai masive in urma dozelor mari de antibiotice.   Faptul ca antibioticele distrug anumiti microbi care se gasesc in mod natural in intestin facand astfel mai eficienta digerarea alimentelor este o descoperire recenta. Acesti microbi descompun nutrientii si ii ajuta sa treaca prin peretii intestinali facand o selectie a lor, dar astfel mai multi nutrienti ajung in organism.   In secolul 20, utilizarea masiva a antibioticelor de catre oameni a coincis cu cresterea ratei obezitatii la niveluri fara precedent, intrucat acestea saracesc microbiomul.  Desi corelatia poate fi inselatoare, putand fi implicati si alti factori, dovezile ca sanatatea noastra metabolica merge mana in mana cu o flora intestinala nealterata nu pot fi trecute cu vederea.   

O cercetare din 2006 condusa de biologul Jeffrey Gordon de la Universitatea Washington (St. Louis) pe soarecii obezi a aratat ca acestia aveau alterata proportia sanatoasa intre doua specii de microbi (mai putine Bacteroides si mai multe Firmicutes) spre deosebire de soarecii supli) – o asemenea proportie permitea microbilor sa extraga un numar mai mare de calorii. Astfel ca desi mancau la fel – aceeasi hrana si in aceeasi cantitate – diferenta dntre populatiile de bacterii facea ca unii soareci sa aiba probleme de metabolism si sa se ingrase.

Proportii similare de bacterii care produc probleme metabolice  au fost confirmate si la oameni.   In 2013, aceiasi cercetatori au transferat  la soareci bacterii din intestinele unor gemeni – unul obez si unul cu greutate normala: soarecii care au primit bacteriile de la geamanul obez au luat rapid in greutate fata de ceilalti care au primit populatia sanatoasa de bacterii.   Bacteriile din intestine au fost transferate si intre oameni in forma unor transplanturi de fecale experimentale ca tratament pentru infectia cu Clostridium difficile.  Intr-un alt studiu, pacientii obezi care au primit aceste transplanturi de la donatori supli au raspuns mai bine la insulina.   

Cercetarile preliminare au aratat ca si numai o singura specie de bacterii adaugata microbiomului unei persoane produce schimbari in metabolismul acesteia. Intr-un studiu clinic publicat luna trecuta in Nature Medicine, s-a constatat ca cei care au luat un probiotic cu Akkermansia muciniphila (care se gaseste in cantitati mai mari la persoanele cu greutate normala) au avut imbunatatiri ale metabolismului, inclusiv scaderi in greutate.

Intrucat supletea si obezitatea par a fi transmisibile prin intermediul microbiomului „bolile metabolice se dovedesc a fi ,in anumite privinte, similare unor boli infectioase” spune Lora Hooper, cercetatoare in domeniul imunologiei. Hooper a studiat efectele unui raspuns inflamator al organismului asupra microbiomului, si cum influenteaza inflamatia cresterea in greutate.   

Studii din ultimul deceniu au aratat ca adultii obezi au raspunsuri imune mai putin eficiente la vaccinuri si ca atat acestia, cat si adultii subponderali au o rata ridicata a infectiilor.   Cercetatoarea spune ca sistemul imunitar are un rol in mentinerea sub control a microbiomului  - microbii din intestin ajunsi in sange pot ucide - astfel ca functionarea sa are influenta asupra populatiei de microbi, deci si asupra metabolismului si cresterii in greutate.   

Teoria ei a fost confirmata de un studiu publicat luna trecuta in Science. Zac Stephens, cercetator in domeniul ecologiei microbiene a observat ca soarecii cu celule imune T modificate „s-au umflat” ca niste „clatite”.  Spre deosebire de ei, soarecii fara sistem imunitar compromis aveau din abundenta bacterii Clostridia si mai putine Desulfovibrio si ei nu se ingrasau desi o mare cantitate de grasime ajungea in organism. Dimpotriva, soarecii cu sistem imunitar compromis nu doar ca se ingrasau dar prezentau semne de diabet de tip 2.   

O proportie similara intre populatiile de bacterii mentionate se regaseste la oamenii obezi si la cei cu diabet de tip 2.   „Intestinele se afla intr-o stare de inflamatie continua – fiind stimulat de toti acei microbi de la nivelul lor”, spune Stephens, mentionand ca inflamatia nu este intotdeauna daunatoare, ci o modalitate de a pastra echilibrul microbiomului. Astfel ca functionarea sistemului imunitar modificata de inaintarea in varsta sau de boala poate fi la baza inmultirii unor bacterii in defavoarea altora. Si cum aceste bacterii au roluri metabolice specifice, asta se rasfrange asupra cresterii in greutate.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sistem imunitar diete slabire
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1676 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013041 (s)