News Flash:

E indicat sa mancam carne sau sa devenim vegetarieni?

15 Iunie 2016
925 Vizualizari | 0 Comentarii
Spre deosebire de vegetarieni, cei care consuma carne au mai multa energie si reusesc sa-si acopere mult mai bine necesarul de vitamine. Nutritionistul Luminita Florea ne spune ce alimente putem alege ca sa fim in forma.
“Vegetarienii au tendinta de a consuma un procent mai mic de grasimi (grasimi saturate in special), dar cantitati mai mari de fructe, legume, cereale integrale, oleaginoase, produse din soia si fitonutrienti decat non-vegetarienii.  
Proteinele pot fi acoperite din  fasole, mazare, produse din soia, oleaginoase si seminte. Fructele si legumele sunt surse bune de vitamina A si C. Cerealele integrale sunt alimente bogate in fibre si complex de vitamine B. Sursa de omega-3 este acoperita prin consumul de seminte de in, oleaginoase si ulei de soia.
Legumele cu frunze verzi sunt alimentele vegetale care furnizeaza cea mai mare cantitate de calciu si fier pentru vegetarieni: brocoli, varza chinezeasca, varza, patrujelul, spanacul). Trebuie sa acorde o atentie deosebita la cativa nutrienti greu de acoperit de catre o alimentatie extrem de restrictiv-vegetariana, cum ar fi vitamina B12 si vitamina D”, precizeaza nutritionistul pentru Gandul.
Persoanele care iubesc produsele animale au in dieta lor o sursa importanta de aminoacizi esentiali si reusesc sa-si acopere mult mai usor necesarul proteic zilnic. “Carnea este sursa ideala de fier, de vitamina B12 si vitamina D, cu greu de egalat cu alimente de tip vegetal.
Proteinele intra in structura celulara de baza a organismului = carcasa; contribuie la alcatuirea enzimelor, hormonilor si anticorpilor. Din punct de vedere al surselor de proteine pe care le avem intr-o dieta echilibrata, acestea ar fi:
- carnea de pui, 20 g de proteine/ 100 g de carne;
- carnea de curcan, 30 g de proteine/ 100 g de carne;
- organele, 20 g de proteine/100 g;
- carnea rosie, aproximativ 20-25 g de proteine/ 100 g de carne;
- pestele, aproximativ 20 g de proteine/ 100 g de peste;
- oul, 8 g de proteine
- laptele, 3 g de proteine/ 100 ml lapte;
- branzeturile, aproximativ 15/20 - 30 g de proteine/ 100 g de branza (crescator, de la branza dulce spre branza telemea maturata).
- ciupercile, aproximativ 4 g de proteine/ 100 g;
- mazarea, aproximativ 4 g de proteine/ 100 g;
- fasolea boabe, aproximativ 9 g de proteine/ 100 g;
- lintea, 9 g de proteine/ 100 g;
- nautul, 6 g de proteine/ 100 g;
- cerealele, 10-12 g de proteine/ 100 g;
- orezul, 6-8 g de proteine/ 100 g;
- cartoful, 4 g de proteine/ 100 g;
- oleaginoasele, aproximativ 15-20 g de proteine/ 100 g
Un vegetarian este in esenta o persoana care nu mananca carne sau produse de origine animala, dar  tipurile de diete vegetariene pot varia foarte mult”, mai spune nutritionistul de clinica ProVita pentru Gandul.
1. Veganii sau vegetarienii. Mananca doar alimente vegetale: fructe, legume, leguminoase (fasole uscata, mazare, linte si naut), cereale, seminte si oleaginoase.
2. Lacto-vegetarienii. Mananca alimente vegetale precum si produse lactate de origine animal, cum ar fi laptele si branza.
3. lacto-ovo-vegetarienii. Consuma alimente vegetale, produse lactate de origine animala si oua.
4. semi-vegetarienii. Nu  mananca carne rosie, dar pot include in dieta lor carnea de pui sau fructele de mare alaturi de alimentele vegetale, produsele lactate si oua.

vegetarieni carne energie vitamine alimente grasimi
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1532 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014685 (s)