News Flash:

Dupa 90 de ani, alcoolul este mai bun decat sportul

6 Martie 2018
417 Vizualizari | 0 Comentarii

Daca ai noroc sa ajungi la 90 de ani, nu sportul te va ajuta, ci alcoolul, spune un studiu realizat de Universitatea din California. La cercetare au participat 1700 de persoane peste 90 de ani al caror stil de viata a fost urmarit inca din 2003. Oamenii de stiinta au descoperit ca cei care au baut in fiecare zi 2 pahare de vin sau bere au avut un risc mai mic cu 18 procente de a muri. In schimb, cei care au ales sa faca sport intre 15 si 45 de minute zilnic au avut un risc de 11%.

”Nu am nicio explicatie logica pentru acest lucru, dar pot sa afirm cu tarie ca alcoolul baut cu moderatie creste longevitatea”, a declarat medicul Claudia Kawas, conducatoarea studiului. De asemenea, a mentionat ea, persoanele trecute de 90 de ani care sunt mai plinute, dar nu obeze, traiesc cu 3% mai mult decat cei care sunt foarte slabi. Hobbyurile cresc si ele speranta de viata cu 21%, iar cafeaua cu 10 procente.

Alcoolul zaboveste în gura prea putin pentru a fi descompus de enzimele din saliva altfel decât în masura foarte mica. Cea mai mare parte a alcoolului înghitit trece în stomac si acolo încep, de fapt, marile transformari.

Doua tipuri de enzime intervin în descompunerea alcoolului. Primul tip de enzime, numit alcool-dehidrogenaze (ADH), se gaseste în cantitati mai mari în stomac si transforma etanolul (alcoolul etilic) în acetaldehida.

Aceasta este si ea toxica pentru corpul omenesc, asa ca trebuie metabolizata în continuare, procesul având loc la nivelul ficatului, unde actioneaza cea de-a doua clasa de enzime. Dupa ingestia de alcool, ficatul se apuca rapid de treaba pentru a neutraliza acetaldehida cea otravitoare. Procesul are loc cu ajutorul unor enzime numite aldehid-dehidrogenaze (ALDH), care transforma acetaldehida în acetat, un compus inofensiv.

Deci, la prima vedere, organismul uman pare bine echipat pentru a face fata consumului de alcool, chiar daca acest compus este toxic. Dar, ca de obicei, când privim lucrurile mai în profunzime, mergând de la nivelul fiziologiei organelor la procesele celulare si moleculare, lucrurile devin mai nuantate.

De pilda, cum se explica faptul ca unii oameni „tin la bautura” într-un mod de-a dreptul remarcabil, putând sa consume cantitati mari de alcool fara a da semne de betie, în vreme ce altii cad sub masa dupa primele 3 pahare?

În primul rând, nu toata lumea are aceeasi înzestrare enzimatica. Atât ADH, cât si ALDH sunt clase de enzime care contin mai multe asemenea substante, iar sinteza fiecarei enzime este codificata de câte o gena. Nu toti avem aceleasi gene, ci posedam diferite variante ale genelor implicate în sinteza acestor enzime, motiv pentru care unii pot secreta cantitati mai mari sau mai mici dintr-o enzima sau alta, aceste enzime fiind si ele mai mult ori mai putin eficiente în metabolizarea alcoolului.

În al doilea rând, ficatul are si el o „norma”, adica poate metaboliza doar o anumita cantitate maxima de acetaldehida pe ora, în functie de cantitatea de ALDH pe care o are la dispozitie. Când capacitatea lui de a descompune acetaldehida este depasita, aceasta substanta se acumuleaza în organism, cu efecte dintre cele mai neplacute. La unele persoane, slaba functionare a enzimelor face ca faza a doua a metabolizarii alcoolului (transformarea acetaldehidei în acetat, la nivelul ficatului) sa se desfasoare cu randament foarte scazut; ca urmare, acumularea acetaldehidei în sânge produce efecte precum cresterea pulsului, transpiratii abundente, înrosirea fetei, greata si voma. 

sursa: gustarte.ro

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sportul vin bere
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1885 (s) | 34 queries | Mysql time :0.024685 (s)