Este o analiza de rutina si consta in examinarea la microscop a materiilor fecale in scopul depistarii prezentei parazitilor localizati la nivelul intestinului. Pentru diagnosticarea  parazitozelor intestinale se recolteaza materii fecale nemixate cu urina in recipiente speciale cu spatula de recolta (coprorecoltoare) fara mediu  Recoltarea se face din proba emisa spontan sau dupa un purgativ. Se aleg portiuni reprezentative (cu mucozitati, striuri de sange, consistenta mai moale, fragmente suspecte etc) si se ia o cantitate cat incape in lingurita coprorecoltorului. Inainte de recoltare timp de cateva zile nu se vor administra: bariu, uleiuri minerale, supozitoare, creme, lubrifianti care ingreuneaza examinarea microscopica si pot  induce rezultate fals negative sau elemente ce pot crea confuzii (artefacte).

Proba odata recoltata se aduce laboratorului in cel mai scurt timp (maxim 2 ore de la emisie) daca este tinuta la temperatura camerei.

Pentru un examen coproparazitologic complet sunt necesare 3 - 5  citiri din  scaune emise spontan la intervale de 5-7 zile una de alta.

Aceasta spatiere a examinarilor este motivata de biologia parazitilor intestinali care descrie perioade de non emisie impuse de:

- ajungerea la maturitatea sexuala a populatiei parazitare
- momentul, locul, tipul si marimea pontei (depunerea oualor) 
- specia parazitului si particularitatile sale.

Metodele de diagnostic din Laboratorul Praxis sunt: 

- Examen direct lama-lamela cu ser fiziologic si Lugol,
- Concentrarea prin flotare in solutie hiper salina 
- Frotiuri colorate pentru sporozoare (Criptosporidium),
- Amprenta anala (Enterobius Taenia)
- Coloratii speciale pentru protozoare (Giardia sp., Blastocystis sp., Endolimax sp., Chilomastix sp. 
- Diagnostic diferential pentru larve sau paraziti ajunsi accidental in materiile fecale (larve de insecte, protozoare acvatice) versus paraziti intestinali umani.

Prin examinarea materiilor fecale se poate evidetia prezenta parazitilor adulti (Oxiuri), a larvelor (Strongyloides, Ancylostoma), a fragmentelor din corpul parazitilor (proglote de Taenia sp.), oualor de helminti, chistilor si trofozoizilor de protozoare.

Este de dorit ca examenul materiilor fecale sa  poata fi corelat cu date obtinute din hemoleucograma care, interpretate corect,  pot orienta catre o parazitoza intestinala (ce exprima in materiile fecale) sau a unui alt tip de parazitoza (cu alta localizare) ce necesita alt mod de abordare (de exemplu chistul hidatic, Toxocara, Toxoplasma etc)

Sunt si situatii in care, desi, Hemoleucograma indica  hipereozinofilie, nu se depisteaza (dupa citiri succesive conform protocoaleor) parazitul. Este cazul populatiei formate din masculi, la parazitii cu sexe separate (ex. Ascaris). 

Examenul microscopic al materiilor fecale ofera posibilitatea diagnosticului diferential si al altor afectiuni intestinale cu manifestari clinice similare, comune, isr excluzandu-se infectia parazitara, acesta  orienteza catre alt tip de infectii (infectia cu H pylori, bacterii patogene intestinale (Salmonella, Shigella , Yersinia, E. coli enteropatogen), enterovirusuri (Adenonovirus, Rotavirus), infectii cu levuri si fungi a caror diagnostic se realizeaza prin culturi, metode serologice, imunocromatografie etc.

In concluzie, Examenul coproparazitologic reprezinta o metoda simpla, ieftina, imediata si de mare utilitate in diagnosticul direct sau diferential al afectiunilor intestinale si este recomandat  tuturor categoriilor de pacienti ca indicator al starii de sanatate SIMPLU SI LA INDEMANA ORICUI.

DR. SIMONA MATIUT, Laborator Praxis