News Flash:

Dictionar de plante medicinale - continuare

10 Decembrie 2010
6406 Vizualizari | 0 Comentarii
Dictionar de plante medicinale continuare
Descrierea plantei
Nume:
Macris-de-padure

Nume in latina: Oxalis acetosella Familie: Oscalidaceae Denumire populara: Clopotei-fermecati, Trifoi-acru Descriere: Macrisul de padure creste din abundenta in paduri, unde, cu frunzele sale de culoare verde deschis si frumoasele flori albe, acopera solul. Este o planta mica, avand tulpina taratoare. Frunzele sunt trifoliate. Florile au culoare alba, sunt scurt pedunculate si dispuse in capitule aproape globuloase. Capitulele sunt prinse cate unul in varful pedunculelor axilare. Indicii terapeutice: Boala Parkinson.Se bea suc, 2-3 picaturi, in ceai de coada-soricelului, cu inghitituri rare.Extern, se frictioneaza coloana vertebrala. Mod de utilizare: Infuzie: 1 ligurita de frunze proaspat culese la 1/2 litru apa fiarta. Se lasa sa infuzeze 30 de secunde. Apoi se strecoara. Suc proaspat: Frunzele se spala si se pun in extractorul de sucuri.

Descrierea plantei
Nume:
Murul

Nume in latina: Rubus fructicosus Familie: Rosacee Denumire populara: Rug-de-mure, Amura Descriere: Este un arbust prevazut cu spini drepti sau recurbati.Tulpina este anguloasa, dreapta sau curbata, cu frunze palmat-compuse, paroase pe fata interioara. Florile albe sau roze, dispuse corimbifer, se deschid in iunie-iulie. Fructele carnoase, compuse, negre, sunt placute la gust, dulci, acrisoare. Raspandire: Planta este comuna prin paduri, tufisuri, locuri necultivate etc. Produs vegetal:: Frunzele si fructele. Recoltare: Frunzele se aduna in mai-iunie si se usuca la umbra. Fructele se culeg coapte. Principii active: Vitamina C, tanin, flavone, acizi organici. Actiune farmaceutica: Astringent, antiseptic, antidiareic, hemostatic, diuretic, vulnerar, antiinflamator. Indicii terapeutice: Diaree, colite, gingivite, gastroenterite, fistule anale, leucoree, afectiuni renale si ale vezicii urinare. Mod de utilizare: Intern: Infuzie, 1 lingurita la 250ml apa. Extern: Gargarisme - se face gargaracu o infuzie mai concentrata (2 lingurite la 1 cana de apa), de 2-3 ori pe zi. Sub forma de cataplasme se utilizeaza in hemoroizi sau fistule anale. In leucoree, se recomanda irigatii vaginale cu o infuzie concentrata de frunze de mur. Fructele sunt consumate ca atare, fiind bogate in vitamina C si zaharuri naturale.

Descrierea plantei
Nume:
Musetelul

Nume in latina: Matricaria chamomilla Familie: Compositae Denumire populara: Romanita, Matricea, Moruna, Romanita bruna Descriere: Planta ierboasa, anuala, spontana, cu tulpina ramificata spre varf si inalta de 20-30cm. Frunzele neparoase (glabre) de doua ori penat-compuse (bipenat-partite), foliolele (segmentele) lineare. Florile mici, grupate in capitule mici de 1,5-2 cm la varful ramurilor. Florile de pe margini (radiale) sunt albe si lingulate (petalele sunt unite in forma unei limbi sau lingule), iar cele din mijloc sunt galbene si tubulare (petalele sunt reunite intr-un tub cinci-dintat la partea superioara). Musetelul bun are un miros caracteristic si penetrant, deosebindu-se de celelalte apecii inrudite prin aceea ca are receptaculul capitulului (extremitatea superioara a pedunculului, pe care sunt situate florile) bombat, conic, gol in interior (fistulos), iar printre flori, care se desfac usor de pe receptacul, nu exista bractee sau paiete (frunzisoare mici solzoase). Fructele sunt achene, nearipate. Raspandire: Musetelul creste prin locuri cultivate si necultivate.Infloreste in lunile mai pana in septembrie. Produs vegetal: Florile, fara peduncul, recoltate in lunile mai-august. Recoltare: Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce se ridica roua. Florile ofilite nu se culeg. Recoltarea se face cu piepteni speciali sau cu mana, adunand capitulele florale. Florile se intind la umbra, pentru a se racori, apoi sunt date la vanturatoare, pentru a se indeparta corpurile straine si praful. Dupa aceasta, florile se dau prin ciur, pentru selectionarea si uniformizarea lor. Astfel, se indeparteaza florile mici si cele care au fost recoltate cu peduncul. Operatia de inlaturare a florilor cu peduncul se face usor printr-o miscare speciala a ciurului de jos in sus. In felul acesta , florile cu peduncul ies la suprafata, se aduna apoi cu mana si se indeparteaza. Uscarea florilor se face in uscatorii sau in poduri bine aerisite, intinse pe hartie in straturi foarte subtiri. Daca se usuca in poduri, ele trebuie intoarse ca sa nu se mucegaiasca. Acest lucru trebuie facut insa cu foarte multa atentie, pentru ca florile sa nu se faramiteze. Principii active: Ulei volatil, azulen, chemazulen, flavonozide, colina, matricina, epigenina, umbeliferona, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante de natura cumarinica cu actiune spasmolitica. Actiune farmaceutica: Anestezic, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic, bacteriostatic, bactericid, sedativ, carminativ, antispastic, gastric si intestinal, cicatrizant, sudorific, antidiareic. Nu este nici o exagerare cand musetelul este numit ca "un leac pentru orice boala", in special pentru copii. Indicii terapeutice: Gastrite, enterocolite, diaree, balonari, colici intestinale, dismenoree (tulburari menstruale), amenoree, insomnii, orhite, nefrite, conjunctivite, gingivite, abscese. Mod de utilizare: Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stare de epuizare, pentru efectul sedativ. Musetelul stimuleaza peristaltismul intestinal, fara a provoca purgatie si de aceea este indicat in hemoroizi, atat intern sub forma de ceai, cat si extern - alifia de musetel. In sinuzite, se fac inhalatii cu abur de musetel, iar in nevralgii, se fac frectii cu ulei de musetel. Uleiul de musetel indeparteaza oboseala membrelor, iar florile fierte aplicate pe o vezica bolnava, sub forma de terci, diminueaza durerea. Se poate aplica ulei cald in ureche, 2-3 picaturi, de 2 ori pe zi. Uleiul de musetel este folosit de asemenea in masajul membrelor paralizate.

Descrierea plantei
Nume:
Nalba

Nume in latina: Malva vulgaris Familie: Malvaceae Denumire populara: Casul popii, Cas, Nalba-marunta, Nalba-mica Descriere: Nalba cu frunze mici, nalba mica (casul popii), creste pe zidurile vechi pe langa drumuri, pe terenurile parasite, pe langa garduri. Este o planta anuala, cu tulpina partial taratoare. Frunzele sunt aproape rotunde, dintate, iar florile, de culoare roz, asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. Fructul este o capsula de forma unui cas.Se recolteaza frunzele, florile, tijele, din iunie pana-n septembrie. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde, cel mai bine este sa se utilizeze nalba cat mai proaspata. Are valoare si planta uscata. Nalba-mare (nalba-alba), Althae officinalis, este o planta ierboasa, vivace, inalta de 80-150 cm, ramificata si acoperita cu peri moi. Radacina este groasa, fuziforma, galbuie la exterior si alba in interior, cu striuri longitudinale. Frunzele sunt alterne, ovale, intregi sau lobate. Cele superioare au trei lobi, iar cele inferioare, 5 lobi. Sunt moi, carnoase si lung petiolate. Atat tulpina, cat si frunzele sunt alb catifelate, datorita perilor fini, scurti. La subtioara frunzelor si la extremitatea ramurilor, se gasesc florile mari, lung pedunculate, de culoare alba sau usor roz (2,5-3 cm in diametru), cu petale slab stirbite la varf. Caliciul dublu, cel extern cu 6-9 lobi. Florile sunt regulate, pentamere. Fructul - capsula - turtit; atat frunzele cat si radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. Infloreste din iulie pana in septembrie. Creste prin locuri umede, uneori slab saruturoase, in luncile apelor, pe marginea raurilor, mai ales in regiunea Dunarii. Raspandire: vezi Descriere Produs vegetal:: vezi Descriere Recoltare: Se recolteaza florile, frunzele si radacinile decorticate.Florile si frunzele se recolteaza fara codite, in lunile iulie-august. Se ususca la umbra in incaperi aerisite, intinse in straturi subtiri. Dupa uscare, florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi captusite cu hartie, iar frunzele in sacu de panza. Radacinile se recolteaza cand ajung la 10-15 cm lungime, adica de la plante care au cel putin 2 ani. Recoltarea lor se face in lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Dupa recoltare, radacinile trebuie decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb, taiate in fragmente mici si uscate la soare ori in incaperi incalzite, la 40 grade C).Inainte de uscare, nu se spala. Dupa uscare, radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie, in incaperi uscate. Principii active: Radacina: mucilagii, acizi uronici, amidon, zaharuri, asparagina, pectine, betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin si mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie sa fie de culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de tulpina. Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si avand aceleasi principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba de cultura. Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului respirator, renal si gastro-intestinal. Indicii terapeutice: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere, amigdalite. In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chair atunci cand prezinta afonie (lipsa vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se marunteste, se tine peste noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece). Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intr-un termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de uscaciune a cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara. Mod de utilizare: Infuzie, macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Baia de maini si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece timp de 12 ore. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Baia dureaza 20 de minute. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se amesteca cu faina de orz, se pune peste o bucata de panza si se aplica calda.

Descrierea plantei
Nume:
Nucul

Nume in latina: Juglans regia Familie: Juglandaceae Descriere: De la acest arbore se recolteaza in scopuri medicinale frunzele si cojile verzi ale fructelor. Raspandire: Arbore fructifer cultivat, dar creste si salbatic. Produs vegetal:: Frunzele, cojile verzi ale fructelor. Recoltare: Frunzele se recolteaza in lunile iunie-iulie si se usuca la umbra intinse in straturi subtiri. Frunzele trebuie ferite de lumina, deoarece se innegresc. Cojile fructelor se recolteaza cand se bat nucile si se usuca intinse in straturi foarte subtiri. Frunzele uscate trebuie sa-si pastreze culoarea, sa nu fie innegrite si sa nu aiba petiol. Cojile nu trebuie sa fie patate sau innegrite (se recolteaza inainte de a deveni maronii). Principii active: Taninuri, cantitati mici de ulei volatil, un principiu amar, jugladina si o oxinaftochinona, juglona, vitamina C, caroten, tirozina, tanin, alcool galic, acod elagic, substante minerale. Actiune farmaceutica: Depurativ, astringent, antileucoreic, hipoglicemiant, antieczematos, antiinflamator, antiseptic urinar. Indicii terapeutice: Intern: Enterita acuta, hepatita, diabet, diaree, infectii renale, eczeme, furunculoza, amigdalita, osteomielita, panaritiu. In diaree: 1 lingurita de frunze peste care se toarna 250 g apa fiarta, se infuzeaza jumatate de minut si se strecoara. Extern: Decoct - 15 g frunze la 200 ml apa, se utilizeaza pentru gargara in stomatite. Alifie pentru rani: Se macereaza 15g frunze maruntite in 100 ml ulei de floarea soarelui, la temperatura camerei. Dupa 7 zile, vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. Se strecoara lichidul prin tifon sau panza, i se mai adauga 15g ceara de albine si se pune din nou pe baia de apa timp de 30 minute. Se ia de pe foc si se amesteca pana la racire. Sub forma de comprese, frunzele se folosesc si in tenuri grase. In scabie si matreata se fac spalaturi cu decoct de frunze verzi. Ca apa de gura, se foloseste in stomatite, gingii inflamate, infectii ale gatului si laringelui. Un decoct concentrat de frunze, adaugat la apa de baie, se utilizeaza pentru degeraturi. In caderea parului, se maseaza frecvent pielea capului cu decoct de frunze de nuc. Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa clocotita se toarna peste 1 lingurita cu varf de frunze fin taiate, se infuzeaza 1/2 minut. Adjuvant pentru baie: 100 g frunze pentru baie: pentru spalaturi, 1 lingurita cu varf de frunze taiate, la o cana de apa clocotita. Pentru un decoct puternic, se utilizeaza o cantitate dubla. Tonicul din nuci verzi: Aproximativ 20 nuci necoapte se taie in sferturi, se pun intr-o sticla cu gatul larg, apoi se adauga 1l de vodca de 40 grade, astfel incat sa fie acoperite. Bine astupate, sticla se tine la soare 2-4 saptamani, sau la soba. Lichidul se strecoara si se imbuteliaza.

Descrierea plantei
Nume:
Odoleanul

Nume in latina: Valeriana officinalis Familie: Valerianaceae Denumire populara: Gusa-porumbelului, Iarba pisicilor, Odoleana Descriere: Planta ierboasa, vivace, cu rizom bine dezvoltat vertical,cca 2-5 cm lungime, incojurat de numeroase radacini fibroase. Radacinile sunt de culoare galben-bruna la exterior si alba in interior. Cand sunt proaspete, nu au miros; dupa uscare, capata un miros puternic si foarte neplacut. Tulpina este dreapta, fistuloasa, goala in interior, striata (are sentulete in lungime), inalta de 50-100 cm. Frunzele imparipenate au foliolele lineare sau liner-lanceolate, de obicei intregi sau serat dintate. Florile roz sau albe, dispuse in raceme corimbiforme, terminale, au un miros placut de vanilie. Fructul este o achena. Infloreste in perioada iunie-septembrie. Raspandire: Creste prin fanete, tufisuri, pe langa paraie, in locuri umede, in regiunea campiei, a dealurilor si in cea montana si cultivata. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Radacinile se aduna primavara, in martie-aprilie, sau toamna, in septembrie-octombrie. Se vor aduna pe cat posibil radacinile plantelor mai viguroase, prezentand o valoare mai mare. Se taie in bucati scurte, se curata bine de pamant si resturi de tulpini fistuloase, apoi se spala bine si se usuca. Se pot usca in straturi groase de 2-3 cm, la soare, aer cald, sau chiar la umbra, in locuri uscate si bine aerisite. Radacinile adunate din locuri uscate au o valoare mai mare decat cele din locuri umede. Principii active: Ulei volatil, valeriant de bornil, formiat de bornil, borneol, alcaloizi, valeriana, butirat de bornil, rezine, acid formic, acid acetic, tanin, glucozide, acizi izovalerianici. Actiune farmaceutica: Antispastic, sedativ, antiemetic, vulnerar si antialgic local, neurotonic, antidiabetic. Indicii terapeutice: Anxietate, palpitatii, aritmie extrasistolica, tahicardie, convulsii la copii, isterie, epilepsie, astm, distonia neurovegetativa din preclimax, diabet, plagi, contuzii. Mod de utilizare: Decoct: 1 lingurita cu varf se fierbe 2 minute in 250 ml apa clocotita. Apoi se ia de foc si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau 2 cani pe zi. Ca vulnerar si antialgic, se face baia regiunii interesate cu un decoct similar celui de mai sus.

Descrierea plantei
Nume:
Papadia

Nume in latina: Taraxacum officinale Familie: Compositae Denumire populara: Papalunga, Parasita-gainilor Descriere: Este o planta mica, ierboasa, vivace. Radacina este pivotanta, putin ramificata, ajungand uneori pana la 20 cm lungime si 1-2 cm grosime. Radacina este alba la interior si brun-deschis la exterior. Frunzele sunt laceolate, dintate, dispuse in rozeta. Din mijlocul rozetei de frunze se ridica o tulpina tubulara, care in varf poarta un capitul floral mare de 2-2,5 cm, de culoare galben-auriu. Florile sunt ligulate. Fructele sunt achene, cu rostrul (ciocul) de 3 ori mai lung decat ele, poarta un papus alb, lung, care se dezvolta in perioada fructuficatiei, dand capitulului o forma globuloasa. Intreaga planta contine un suc laptos (latex). Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. Raspandire: Creste pretutindeni, din regiunea de ses pana-n cea muntoasa, prin fanete, pasuni, livezi si pe langa drumuri. Produs vegetal:: Frunzele, care se recolteaza primavara (mai-august). Primavara au cantitatea cea mai mare de principii active: tijele (se recolteaza in timpul infloririi), radacinile se recolteaza primavara devreme (martie-mai) sau toamna (septembrie-noiembrie), intreaga planta impreuna cu radacinile, fara flori si fara fructificatii, se recolteaza primavara inainte sau in timpul formarii bobocilor florali, in lunile aprilie-septembrie. In aceasta perioada, adica primavara inainte de inflorire, planta are cea mai mare cantitate de latex. Radacinile recoltate se curata de pamant si se despica in lungime. Uscarea se face la umbra in incaperi incalzite sau la soare, intinse in straturi subtiri. Se pot pastra si proaspete, in pivnite, in nisip. Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte, de aceea ele se vor conserva la loc uscat. Cercetarile de laborator arata ca in lunile iulie-august radacinile contin cantitati ridicate de principiu amar (taraxacina), atingand maximum in luna noiembrie. In luna august, radacinile au cca 40% inulina, un alt principiu activ de baza. Primavara, aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. In schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex. Radacinile recoltate se lasa 2-3 zile la soare pentru a se vesteji si cicatriza ranile provocate in urma taierii coletului si a radacinilor subtiri. Pe cat este posibil, radacinile nu se vor scurta, deoarece, prin taiere, latexul se scurge, diminuand valoarea terapeutica a produsului. Principii active: Principiu amar- taraxacina-, pectine, vitamina B, C, steroli. Radacinile: Alcooli triterpenici, fitosteroli, vitamine B1, C si D, inulina, tanin, rezine, colina, taraxacina, acid nicotic. Actiune farmaceutica: Colagog, coleretic, alcanilizant, laxativ, diuretic, venotonic, astringent. Indicii terapeutice: Gastrite hiperacide, dischinezii biliare cu tulburari intestinale, obezitate, guta, reumatism, ateroscleroza, varice, ulcer varicos. Primavara este indicata cura de tije prospete de papadie. Se face o cura de 14 zile, cu 6 tije pe zi. Capitulul floral se indeparteaza numai dupa spalarea tijei. La inceput au un gust amar, apoi devin fragede si suculente. Cat timp planta este inflorita, diabeticilor li se recomanda sa manance zilnic 10-15 tije florale. Cura ajuta la eliminarea calculilor biliari, stimuland functia vezicii biliare. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore; dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici, rare, cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata. Salata: Se prepara din radacini si frunze proaspete. Tijele: 6 tije florale se mananca zilnic timp de 2 saptamani.

Descrierea plantei
Nume:
Pelinul

Nume in latina: Artemisia absinthium Familie: Compositae Denumire populara: Pelinul-alb, Pelinul-brun, Pelin-de-Rusalii Descriere: Planta perena, ierboasa, foarte mirositoare, cu tulpina lemnoasa la baza. Frunzele bazale sunt tripenat sectate, iar cele tulpinale se simplifica treptat spre varf fiind de culoare argintie. Florile, foarte mirositoare, sunt galbene, dispuse in mici capitule globuloase, grupate in raceme terminale. Infloreste in iulie-septembrie. Fructul este o achena. Intreaga planta are o nuanta stralucitoare argintie si un gust amar si miros puternic. Raspandire: Creste prin locuri necultivate si uscare, livezi, campuri, dealuri, pe langa locuinte, garduri, drumuri etc. Produs vegetal:: Frunzele si varfurile tulpinale inflorite. Recoltare: Frunzele se culeg inainte de inflorire, in mai-iunie, iar ramurile florifere, in iulie-august, cand sunt complet inflorite. Uscarea se face la umbra, in straturi subtiri, in locuri uscate si in locuri bine aerisite. Principii active: Ulei volatil - azulen, tuiona, tuiol; principii amare, artamarina, artamarinina, artamaridinina. Actiune farmaceutica: Tonic, aperitiv, antispastic, antidiareic, antipiretic, antihelmintic, regleaza menstruatia. Indicii terapeutice: Anemie, covalescenta, diaree, febra, osiuraza, ascaridoza, tulburari ale menstruatiei. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita de planta se infuzeaza 3 minute in 250 ml apa clocotita. Se strecoara. Se beau 2 cani pe zi, indulcit cu miere. Pulbere antihelmintica si febrifuga: Rp. Pelin ... 2g, Roinita ... 2g, Anason ... 0,5g. Se administreaza in 2 prize pe zi. Utilizarea pelinului in tratamentul diverselor afectiuni se face in cure scurte de 8 zile. Atentie la dozare: supradozarea provoaca migrena, ameteli, inflamatii ale mucoasei digestive. Nu se administreaza la gravide, femei care alapteaza, ulcerosi.

Descrierea plantei Nume:
Poroinicul

Nume in latina: Orchis morio Familie: Orchidaceae Denumire populara: Bujor, Untu-vacii, Salep Descriere: Planta ierboasa, perena, inalta de 25-40cm, cu tuberculi bine dezvoltati. Tulpina este simpla, erecta, cu frunze oblonglanceolate. Florile sunt liliachii, dispuse in racem terminal. Raspandire: Fanete, pasuni, tufisuri etc. Produs vegetal:: Se utilizeaza tuberculii. Recoltare: Se recolteaza toamna sau primavara. Principii active: Substante mucilaginoase. Actiune farmaceutica: Emolient, antiinflamator, antidiareic. Medicina populara atribuie planteiproprietati afrodisiace, recomandand planta in tulburari de dinamica sexuala. Indicii terapeutice: Catar intestinal, colita, diaree, covalescenta. Mod de utilizare: Decoct: 2g de tuberculi se fierb trei minute in 250ml apa sau lapte. Apoi se infuzeaza 10 minute. Se administreaza 2-3 cani pe zi.

Descrierea plantei
Nume:
Porumbul

Nume in latina: Zea Mays Familie: Gramineae Raspandire: In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse numeroase soiuri de porumb. Produs vegetal:: Terapeutic, se utilizeaza numai stilurile stigmatele - Stigmata Maydis, cunoscute si sub denumirea de matase de porumb, recoltata in timpul infloririi, sau cel tarziu, cand porumbul este "in lapte". Se recolteaza inainte ca polenul sa cada din flori si se usuca la umbra. Produsul uscat in strat subtire, se prezinta sub forma unor filamente lungi pana la 20cm, grose de aproape 0.5mm, de culoare galben deschisa sau bruna, fara gust si cu miros caracteristic. Principii active: Saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, saponine, ulei volatil, alantoina, vitamina C, E, K. Actiune farmaceutica: Diuretic, hemostatic, antiinflamator, colagog. Daca este nevoie de un diuretic singur, atunci beti ceai de matase de porumb, care este si un mijloc eficient in cura de slabire. Daca matasea de porumb se pune la pastrat incomplet uscata ea isi pierde calitatile diuretice si devine laxativa. Indicii terapeutice: Artrita, colecistita, dischinezie biliara, hepatita cronica, litiaza biliara si renala , nefrite, cistite, guta, reumatism, obezitate, enurezis, dismenoree, hemoragie. In colici renale si enurezis, se ia o lingura de ceai la fiecare 3 ore. Mod de utilizare: Infuzie: 250ml apa fiarta se toarna peste o lingurita matase porumb, se infuzeaza jumatate de minut. Nu se indulceste. Se beau 3-4 cani pe zi.

Descrierea plantei
Nume:
Rostopasca mare

Nume in latina: Chelidonium majus Familie: Papaveraceae Denumire populara: Negelarita, Rostopast, Iarba-de-negi Descriere: Rostopasca mare nu are nici o legatura cu Rostopasca mica - Ranunculus ficaria (grausorul). Se aseamana doar prin culoarea florilor. Rostopasca mare este planta erbacee, perena, erecta, foarte raspandita pe langa case, pe langa ruini, tufisuri si paduri umbroase pe versanti sudici. Planta inteaga contine lapte (latex), galben-portocaliu, acru si veninos. Tulpina inalta de 30-80 cm, este foarte ramificata si poarta frunze mari, alterne, imparipenate, verzi pe partea superioara, cu nuante albastrui pe fata inferioara; frunzele bazale sunt petiolate, iar cele din partea superioara a tulpinii, sesile. Frunzele se aseamana cu cele de stejar. Fructul este o capsula. Florile sunt galbene, reglate si reunite in umbrele terminale la extremitatea ramurilor, fiecare floare avand 2 sepale, 4 petale si numeroase stamine. Chiar daca vara este secetoasa, iar solul arid, daca se rupe tulpina, sucul galben-portocaliu continua sa curga. Iarna, aceasta planta poate fi gasita sub zapada. Produs vegetal:: Planta intreaga, fara radacina. Se culege in lunile mai-august. Infloreste din luna aprilie pana in septembrie. Recoltare: Se aduna in jurul infloririi (mai-august). Plantele adunate din locurile insorite sunt de calitate mai buna decat plantele din locuri umbroase. Dupa recoltare, se indeparteaza partile mai groase ale tulpinii, iar uscarea se face la umbra. Drogul trebuie sa pastreze culoarea naturala a plantei. Nu se admit parti lemnoase din tulpini sau parti subterane. Principii active: Alcaloizi (Chelidonina, sparteina, protopina, hemochelidonina), cheleritina, sanghinarina. Actiune farmaceutica: Antispastic de tip papaverinic, fiind mai putin toxic, antimitotic, analeptic respirator, vasodilatator coronarian, sedativ. Rostopasca mare este o planta otravitoare, de aceea trebuie intrebuintata numai dupa prescriptiile medicului. Indicii terapeutice: Intern: Afectiuni hepatobiliare, colecistita,, insuficienta cardiaca, angina pectorala, tahicardie, tumori, arterita, nevroze, tuse convulsiva. Impreuna cu urzica si mugurii florilor de soc se intrebuinteaza in leucemie. Extern: Sucul se intrebuinteaza in afectiuni maligne ale pielii (cancer), bataturi, negi, herpes rebel la tratament. Se badijoneaza portiunea afectata cu sucul galben-portocaliu de 5-6 ori pe zi. Parul pe fata si crestrea exagerata a parului pe brate si picioare la femei constituie un semn de afectiune a glandei suprarenale. Se aplica suc de rostopasca (care se poate tine in frigider pana la luni), pe partile afectate. Se lasa sa patrunda timp de cateva ore, apoi se spala cu un sapun moale, iar pielea aproape uscata se trateaza cu alifie de galbenele, ulei de musetel sau ulei de sunatoare. Atentie! Sucul se foloseste doar extern. In plus se va face o cura de ceai de urzici, 3-4 cani pe zi si bai de sezut ci ceai de coada-calului (vezi coada-calului). Mod de utilizare: Infuzie: 250 ml apa fiarta se toarna peste 1 lingurita rasa de planta. Se lasa sa infuzezeze jumatate de minut si se strecoara.

Descrierea plantei
Nume:
Salcamul

Nume in latina: Robina pseudacacia Familie: Leguminoasae Denumire populara: Acat, Bagrin Descriere: Arbore drept, inalt de 10-25m, cu ramurile spinoase. Frunzele imparipenat-compuse, cu 9-27 foliole, scurt petiolate, oblong-ovale, intregi, neparoase. Florile albe placut mirositoare, dispuse in raceme lungi, lung-pedunculate, atarnate in jos. Fructele au numeroase seminte. Produs vegetal:: Scoarta si florile. Recoltare: Scoarta se aduna numai de pe ramurile tinere, in martie si septembrie, se usuca la soare sau la aer incalzit. Florile se aduna complet formate, dar nevestejite, in mai-iunie, uscarea lor se face la umbra. Principii active: Glucozide flavonice, robinina, acaciina, ulei volatil. Indicii terapeutice: Sub forma de ceai, combate durerile reumatice si de dinti, durerile de stomac (antispastic), hiperaciditatea, migrenele. Este indicat in gastritele hiperacide, pirozis, ulcer gastro-duodenal. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. Se infuzeaza 3 minute. Se beau 2-3 cani pe zi.

Descrierea plantei
Nume:
Salcia alba

Nume in latina: Salix alba Familie: Salicaceae Denumire populara: Rachita alba Descriere: Este un arbore cu inaltime pana la 20m, cu coroana bogata, formata din ramuri subtiri, cand sunt tinere, flexibile, de culoare galben-verzui. Fructele sunt linear-lanceolate, ascutite la varf, fin fintate pe margini, la inceput acoperite cu peri pe ambele fete, dandu-le o culoare alb-argintie, iar mai tarziu cu peri numai pe partea inferioara a limbului. Florile sunt unisexuate, grupate in amenti, cei masculi galbeni, iar cei femeli, verzi. Raspandire: Zovoaie, prundisuri umede, pe marginea lacurilor, raurilor. Produs vegetal:: Scoarta ramurilor. Recoltare: Se recolteaza in martie-aprilie, de pe ramuri tinere de 2-3 ani. Produsul obtinut dupa uscare se prezinta sub forma de fasii sau jgheab, cu suprafata externa neteda, verde-cenusie pana la verde-galbui, cu gust astringent amarui. Scoarta se poate recolta in aceleasi conditii si de la alte specii ca: Salix fragilix (rachita) si Salix purpurea (rachita rosie). Acestea au aceleasi proprietati. La rachita verde (Salix fragilis) ramurile se rup foarte usor, nu sunt elastice, ci fragile, dupa care se recunoaste usor. Recoltarea se face in lunile martie-mai. Uscarea se face la umbra sau intr-o camera incalzita, sau pe un cuptor. Principii active: Salicozida, populozida, taninuri mixte si flavonozide. Actiune farmaceutica: Analgetic, antitermic, tonic, antireumatic, astringent, antiseptic, sedativ, usor hemostatic. Indicii terapeutice: In reumatismul articular acut si guta, gripa, bronsita, hiperclorhidrie, dispepsie, insomnie, anxietate. Mod de utilizare: 1 lingurita cu varf de scoarta se pune in 250 ml apa rece, se fierbe 5 minute si se infuzeaza 10 minute. Se strecoara. Se beau 2 cani pe zi, indulcite cu miere. Se poate folosi sub forma de pulbere (pudra din scoarta): 2g luate in miere sau must, inainte de masa de 3 ori pe zi. Se pot pune 50g coaja pulbere la macerat cu 1 litru must la 250 ml apa clocotita infuzie 5 minute - se administreaza de 3 ori pe zi inainte de masa, in eretism genital, insomnie, anxietate.

Descrierea plantei
Nume:
Socul

Nume in latina: Sambucus nigra Familie: Caprofoliaceae Denumire populara: Este un arbore inalt de 1-8m ramificat, cu maduva alba si scoarta cenusie. Frunzele sunt glabre, penate, cu 3-7 foliole ovale sau laceolate, ascutie si serat dintate. Florile sunt mici, albe sau verzui-galbenii, cu 5 sepale, 5 petale, 5 stamine, dispuse in corimbe ramificate, avand un miros puternic. Fructul este o baca neagra, lucioasa, cu suc violet-purpuriu si 2-3 samburi. Descriere: Creste prin paduri, pe langa garduri, maracinisuri etc. Raspandire: Florile, fructele si coaja. Produs vegetal:: Florile se aduna in mai-iunie, atunci cand sunt complet formate. Se taie inflorescenta intreaga, se usuca la umbra sau la soare, acoperite cu hartie, apoi florile se scutura si se cern prin sita. Se pastreaza in lazi captusite cu hartie si ferite de umezeala. Fructele se aduna coapte in septembrie-octombrie si se usuca in incaperi incalzite. Se pot usca foarte bine in cuptoare. Scoarta se recolteaza in septembrie-octombrie. Recoltare: In fructe: un glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu in cantitate mare, caroten, acid malic, citric, acid tanic, un pigment - sambucosida. In frunze: ulei esential, terpena, mucilagii, tanin, nitrat de potasiu, colina, glucozid. In scoarta: tanin, rezina, acid valerianic. Principii active: Diuretic, sudorific, antireumatismal, laxativ, emolient, antiinflamator, galactogen, behic. Actiune farmaceutica: Edeme, ascita, nefrita cronica, litiaza urinara, cistita, guta, reumatism, constipatie, conjunctivita, blesfarita, orgelet, eczema, urticarie, furuncul, bronsita, astm, rujeola, scarlatina, gripa. Indicii terapeutice: Infuzie: 1 lingura flori la 250ml apa clocotita, se infuzeaza 3 minute. Se beau 3 cani pe zi, indulcit cu miere, dupa mese, in bronsita, rujeola, scarlatina, reumatism, guta. Pentru uz extern, se utilizeaza sub forma de bai de ochi, inhalatii, in caz de gripa, rinita. 50g flori se fierb 3 minute intr-un litru de apa. Se infuzeaza 10 minute. Se strecoara. Sucul obtinut din 20 g de fructe, indulcit cu o lingura miere, se administreaza caldut dimineata ca laxativ. Prin continutul sau, scoarta are proprietati diuretice si laxative. Se prepara sub forma de decoct. Se fierb 2 pumni de scoarta in 1l apa, pana scade la jumatate. Se bea cantitatea ramasa de 3 ori pe zi, dimineata, la pranz si seara. Dimineata se bea pe stomacul gol. Este eficient in hipdropizie, retentia de urina, nefrita cu edeme, colica renala, reumatism, guta.

Descrierea plantei
Nume:
Stanjenelul

Nume in latina: Iris germanica Familie: Iridaceae Denumire populara: Crin-vanat, Floare-vanata, Lilie, Lilie-vanata, Stanjenel, Stanjenita Descriere: Este o planta erbacee, perena, cu un rizom gros si carnos, cu miros de iarba, din care primeste o tulpina cilindrica, terminata cu multe flori. Frunzele sunt lunguiete, putin ascutite, in forma de sabie dispuse cate 4-6 in buchete. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, slab mirositoare. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos, acoperite pe partea superioara cu o periuta de peri galbeni. Celelalte trei petale sunt indreptate in sus. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. Fructul este o capsula.Infloreste in lunile mai-iunie. Raspandire: Se cultiva mult prin gradini, ca o planta decorativa. Alaturi de el se mai intalneste si stanjenelul cu flori albe , brazdate cu vinisoare albastrui (Iris florentina), si cu flori violet-deschis (Iris pallida). Produs vegetal:: Rizomii cu o lungime de 5-10cm. Sunt turtiti, de culoare brun-deschis la exterior si albiciosi la interior. Pe partea inferioara se observa cicatrice rotunde, de culoare inchisa ramase de la radacinile taiate. Pe partea superioara se afla ingrosari neregulate, insotite de siruri de puncte transversale care sunt urmele frunzelor. Mirosul este aromat, gustul dulce-mucilaginos. Recoltare: Rizomii se recolteaza de la cele trei specii in anul 2-3 de vegetatie, incepand din luna iulie pana toamna tarziu (octombrie). Se scot rizomii, se scutura, se spala de pamant, dupa care se curata de radacini. Rizomii mici si varful vegetativ se ingroapa, in vederea asigurarii inmultirii plantei. Rizomii prea grosi (5-10 cm) se despica. Uneori este necesar ca rizomii sa fie cojiti. Curatarea de coaja se face inainte de uscare. Pe masura ce se curata, se pun intr-un vas cu apa, pentru a evita brunificarea lor in contact cu aerul. Apoi se scot din apa si se pun la uscat. Rizomii decorticati trebuie sa aiba culoarea alb-galbuie. Este bine ca uscarea sa se faca la soare. Aceasta face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice. Mirosul neplacut al rizomilor proaspeti dispare, fiind inlocuit cu un parfum placut de micsunele. Acest miros se concentreaza daca produsul este pastrat cel putin 2 ani, dupa uscare. Uscarea se face si pe cale artificiala (30-40 grade C). O temperatura mai ridicata face sa dispara mirosul placut de micsunele. Mod de utilizare: Se utilizeaza sub forma de decoct, ca expectorant si diuretic.

Descrierea plantei
Nume:
Stejarul

Nume in latina: Quercus robur Familie: Fogaceae Descriere: Copac inalt, puternic ramificat. Frunzele sunt scurt petiolate, cu marginea lobata cu sinusuri largi. Florile mascule se prezinta sub forma de amenti lungi, iar cele femele sunt grupate cate 3-5. Fructul - ghinda - este o nuca, invelita la baza intr-o mica cupola cu solzi mici. Raspandire: Formeaza paduri intinse in regiunea de ses si dealuri. Produs vegetal:: Scoarta de pe ramuri tinere de 2-4 ani. Cortex Querci si fructul - ghinda - care, prajita si macinata, faciliteaza reglarea tranzitului intestinal in diaree. Recoltare: Scoarta se recolteaza in martie-aprilie, mai rar toamna, in octombrie-noiembrie, si se usuca la soare sau in cuptor. Principii active: Tanin, acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare - cvercina - floroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu. Actiune farmaceutica: Antidiareic, hemostatic, antisudorific, tonic, astringent, antiinflamator. Indicii terapeutice: Diaree cronica, metroragii, hemoptizie, hematurie (ca tratament simptomatic), enterita, hemoroizi, fistule anale, gingivite, faringite, arsuri, leucoree, impetigo, intertrigo. Mod de utilizare: Intern: Decoct: 1 lingurita scoarta pulbere se fierbe 5 minute in 250 ml apa clocotita. Apoi se infuzeaza 10 minute. Se strecoara, se beau 2 cani pe zi, caldut, indulcit cu miere. Pentru uz extern, se prepara un decoct mai concentrat, din 50g frunze si scoarta la 1 l apa. Se administreaza sub forma de bai de gura, spalaturi vaginale, bai de picioare. Sub forma de compresa, se aplica pe hemoroizi. Sub forma de pulbere, opreste hemoragiile nazale. De asemenea, scoarta facuta pulbere si aplicata pe escare, ajuta la cicatrizare.

Descrierea plantei
Nume:
Strugurii ursului

Nume in latina: Arctostaphylos uva ursi Familie: Ericaceae Descriere: Arbust mic, cu tulpina taratoare si agatatoare, lunga de 30-100cm. Frunzele sunt mici, pieloase, oblong-ovate. Florile sunt rosietice. Fructul este o boaba rosie stralucitoare. Raspandire: Creste spontan in zona montana. Produs vegetal:: Frunzele Recoltare: Arbutina si metilarbutina, flavone. Principii active: Frunzele se recolteaza in mai-iunie, impreuna cu ramurile si se usuca la umbra sau la aer cald. Actiune farmaceutica: Diuretic, antiseptic urinar, astringent. Indicii terapeutice: Pielonefrita, colibaciloza renala, cistita, uretrita, incontinenta urinara, hipertrofie de prostata, diaree, hemoragii uterine. Mod de utilizare: Infuzie: 1 lingurita cu varf la 250ml apa clocotita. Se infuzeaza 3 minute. Se strecoara. Se beau 3 cani pe zi, indulcit cu miere. Ceaiul se prepara in vase de sticla sau smaltuite. Tinctura preparata din planta (20g la 100ml alcool 70 grade, macerata 10-14 zile) este foarte eficienta in infectii ale tractului urinar. Se administreaza 20-25 picaturi de 3 ori pe zi.

Descrierea plantei
Nume:
Talpa - gastei

Nume in latina: Leonurus cardiaca Familie: Labiatae Denumire populara: Coada-leului, Creasta cocosului, Iarba flocoasa, Somnisor Descriere: Este o planta erbacee, perena, inalta de 50-150 cm, ramificata, de obicei paroasa. Frunzele sunt opuse. Cele superioare sunt trilobate, iar cele bazale si inferioare sunt palmate. Florile sunt mici, rozacee, dispuse in verticile multiflore, axilare. Infloreste in iunie-septembrie. Fructul este o nucula, asezat la baza caliciului, prevazut cu 5 dinti spinosi, rigizi. Raspandire: Creste pe marginea drumurilor, pe langa garduri, in locuri necultivate. Produs vegetal:: Varfurile florale si frunzele. Principii active: Alcaloizi, ulei volatil, saponine, tanin, sterolica, principiu amar glucozidic, leonurina, heterozide, vitaminele A, C, E. Actiune farmaceutica: Neurastenii depresive, distonii neurovegetative, hipertensiune arteriala, tulburari de climax, plagi. Indicii terapeutice: Intern: sub forma de infuzie, 1 lingurita la 250ml apa clocotita. Infuzie 2 minute. Se beau 2-3 cani pe zi. Ca tinctura, 20% in alcool de 70 grade, se macereaza 10-14 zile. Se iau 15-20 de picaturi de 2 ori pe zi. Extern: decoctul se aplica sub forma de cataplasme pe umflaturi si plagi.

Descrierea plantei
Nume:
Turta

Nume in latina: Carlina acaulis Familie: Asteraceae Denumire populara: Scaiete, Ceapa-ciorasca, Cioropar, Ciurul-zanelor, Punga babei, Sita zanelor, Tataise Descriere: Mica planta erbacee, spinoasa, fara tulpina (sau aceasta este foarte scurta). Frunzele glabre adanc-penatifide, cu segmente angulos-lobate si spinoase. Florile alburii formeaza un capitul mare, inconjurat de un involucru, compus din mai multe randuri de foliole (bractee), late de 2-4 mm, lineare pana la mijloc, lanceolate la varf, cele externe tepos dintate, cele interioare alungite, uscat membranoase, de culoare alba stralucitoare. Capitulul deschis are aspectul unei stele argintii. Raspandire: Creste pe coastele uscate si pasunile pietroase din munti. Produs vegetal:: Radacinile Recoltare: Se aduna in martie-aprilie sau in septembrie-octombrie. Radacinile spalate si curatate de impuritati se usuca la umbra, in incaperi incalzite sau la soare. Principii active: Ulei esential (carlina), tanin, inulina. Actiune farmaceutica: Colagog, diuretic, depurativ, sudorific, aperitiv, digestiv, tonic, vulnerar si febrifug. Indicii terapeutice: Afectiuni hepatice, dischinezie biliara, afectiuni renale, hidropizie, eczema, dispepsii, plagi, cancer al limbii. Mod de utilizare: Decoct: 10-20 g radacini se fierb 5 minute in 1 l apa. Apoi se infuzeaza. Se strecoara. Se beau 2 cani pe zi, intre mese.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

macris-de-padure murul musetelul nalba nucul odoleanul papadia pelinul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

4604 viz    0 com
2364 viz    0 com
2257 viz    0 com
2550 viz    0 com
3529 viz    0 com
2382 viz    0 com

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1537 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021162 (s)