News Flash:

Despre eutanasie

7 Martie 2012
4037 Vizualizari | 0 Comentarii

Cuvantul "eutanasie" este de origine greaca si a fost folosit in Grecia antica, insemnand moarte usoara, pentru a arata, in primul rand, moartea fara dureri. Prin cuvantul eutanasia se intelege moartea pro­venita in liniste, seninatate si fara agonie, suferinta, dureri si alte necazuri ale muribundului. In al doilea rand, mai inseamna si moartea mareata, adica moartea in favoarea unui scop nobil, avand legatura mai mult cu sacrificiul de sine insusi.

Eutanasia poate sa fie fiziologica, avand o moarte fara dureri si cu o seninatate psihica, constituind cazul cel mai obisnuit. Intr-adevar, in multe cazuri, muribundul ramane linistit pana in ultima clipa, nearatand agonia mortii, nefiind chinuit de dureri sau de alte necazuri, dar se stinge, putem zice, linistit, cazand de la viata la moarte fara sa simta.

Totusi, eutanasia poate fi provocata pentru scopul de a curma o suferinta grea si indelungata, cu metode stiintifice care aduc moartea, de multe ori fiind fulgeratoare. Acesti muribunzi pot sa sufere de inva­liditate, de boli nevindecabile dar dureroase, de paralizii, de cancer si multe alte boli. Eutanasia scuteste pe cel suferind, pe cel gasit pe patul de moarte, de o moarte grea si chinuita, garantandu-i o moarte linistita. O injectie de ser in vena sau o mare doza de narcotice poate avea un efect mortal.

Metoda eutanasiei se practica si de stat pentru diferite scopuri, asa cum este eutanasia sociala sau eugenica si in cazul condamnarii la moarte a unor detinuti. Problema eutanasiei nu este noua; se practica din vremuri antice, sub forme de ucidere a copiilor, de ucidere a parintilor si de sacrificiu de sine insusi.

Totusi, avem si cazuri economice, cand se aplica eutanasia; in societati primitive cand hrana nu era destula pentru popor, tineri sau batrani, invalizii erau ucisi, dar din cauza situatiei varsarii de sange in trib, acestia erau parasiti. In anumite triburi ale eschimosilor, ale polinidionilor si ale altor popoare mai necivilizate se practica uciderea batranilor invalizi.

Eutanasia a avut sustinatori, atat in teorie, cat si in fapta, in Grecia Antica. Isiot vorbeste in scrierile sale ca locuitorii de atunci ai planetei au fost fara mila nu numai in fata celor suferinzi de diferite boli, ci si in fata parintilor lor, care erau batrani. Uciderea celor neputinciosi nu se datora milei sau compatimirii fata de suferind, ci a fost un epilog tragic al vietii aspre si situatiei economice. Grecii respectau batranetea si de aceea, in istoria lor, nu se mentioneaza prea multe cazuri de eutanasie.

In Grecia Antica avem si cazuri de ucidere a copiilor. Spartanii au fost duri fata de copiii bolnavi, "crezand" - asa cum spune Licurg - ca "pentru un copil a carui sanatate si putere sunt de la nastere subrede, viata este dezavantajata, atat pentru copii, cat si pentru cetate". Uciderea copiilor se facea numai din motive eugenice. Tatal era obligat de lege sa aduca copilul sau pentru examinarea lui de catre o comisie publica. Atunci cand copilul era capabil i se dadea un loc de pamant pentru cultivare, din partea comisiei, iar cand su­ferea de o boala mintala sau trupeasca, il obligau pe tata sa-l arunce in Caiada din Taiget.

Si Platon se declara in favoarea eutanasiei eugenice, incat societatea sa se lipseasca de copiii bolnavi si pentru interesul celui suferind, cat si pentru interesul "cetatii", dar si din mila pentru cei suferinzi. De asemenea, potrivit lui Aristotel, copiii subrezi nu merita sa mai traiasca.

In Evul mediu, eutanasia a fost considerata un pacat grav si sinu­ciderea era pedepsita; dar cei care au fost turbati au fost sugrumati, ca sa-i elibereze din agonia infricosatoare in care se aflau.

Multi  au sustinut ca grabirea mortii unui  individ, care dupa pa­rerea medicilor este  condamnat  sa  moara, reprezinta o eliberare atat pentru cel bolnav, cat si pentru cei ai sai. Dar nu trebuie uitat progresul rapid al stiintei si mai  ales al medicinei, care a reusit sa diminueze in  totalitate sau partial bolile nevindecabile sau mortale, care in timpurile trecute erau periculoase pentru omenire.

Sociologi si juristi sustin ca legalizarea eutanasiei poate deveni o  arma periculoasa in mainile criminalilor, ridicand astfel procentul criminalitatii, deoarece va fi folosit de multi inconstienti, in interesul si castigul lor. Astfel, nefiind usor sa se constate daca se face  din motive  omenesti sau din motive economice si  de interese testamentare sau din  motive  politice. De asemenea, nu va fi posibil sa se observe daca se face cu voia silita sau nesilita a bolnavului. In acest caz avem eutanasia numita sociala sau eugenica.

Singurul stat din timpurile moderne, care a legiferat condamnarea alienatilor, neputinciosilor, redusilor mintal si, in general, a persoanelor care constituie o povara pentru societate, este Germania hitlerista. La 1 septembrie 1939 s-a publicat un decret al lui Hitler prin care se dadea dreptul la eliberarea societatii de cei incapabili de munca si bolnavi. Au fost ucisi, prin aplicarea eutanasiei active, mii de sugari, nou-nascuti si copii care sufereau de invaliditate, precum si 70-80 de mii de majori alienati mintal. Aplicarea eutanasiei active de catre Hitler s-a facut prin otravire cu pantopon.

Diferenta de baza dintre eutanasie si sinucidere consta in faptul ca eutanasia este mai mult "obiectiv" fondata decat sinuciderea. Sinu­ciderile sunt "rezultatele slabiciunii caracterului individului pentru aco­modarea lui in grelele situatii si lipsurilor vietii", iar aceasta nu este un mod de rezolvare a problemelor personale ale celor care se sinucid.

De asemenea, exista mare deosebire intre eutanasia si asa-zisa "viata nedemna de a trai". In ultima notiune intra, in mod special, nou-nascutii sau copiii care s-au nascut cu malformatii trupesti si mintale, cei suferinzi din cauza ranirii creierului cu consecinta slabirii sau suspendarea mul­tor functii de baza, etc. In aceste cazuri nu este permis sa se foloseasca notiunea de eutanasie, deoarece nu este vorba despre oameni care se gasesc in procesul mortii. Dimpotriva, in aceste cazuri este vorba despre viata omeneasca in care poate exista o mica perspectiva si care, in orice caz nimeni n-are dreptul sa caracterizeze viata lipsita de valoare si sens. Cu atat mai putin nu o poate condamna oricine, ori pentru motive eugenice, ori pentru motive economice, ori pentru diferite alte motive.

Eutanasia capata un alt sens, in zilele noastre, decat acela pe care l-a avut la inceputul aparitiei ei, adica o moarte buna, linistita si fara dureri, dar cu consimtamantul muribundului. Ramane insa ideea ca este datoria umana de a usura agonia celor cuprinsi de suferinte cumplite in clipa mortii. Eutanasia inseamna "moarte buna". Si poate fi determinata ca "o metoda sau o fapta cu care se pune capat suferintei prin moarte sau se provoaca moarte fara dureri". Cu alte cuvinte, inseamna moarte "usoara" pentru cei care sufera de o boala nevindecabila sau au boli organice iremediabile.

In ceea ce priveste chestiunea eutanasiei, se mai pune o piedica de netrecut, aceea a exprimarii dorintei bolnavului de a pune capat vietii sale. Aceasta dorinta este o exprimare adevarata? Este, intr-adevar, o dorinta pornita din vointa sa libera? Sau alti factori exteriori  sau interiori il obliga sa ia aceasta hotarare?

Sa presupunem ca un individ, care sufera de o boala nevindecabila si dureroasa doreste o moarte fara chinuri, consimtind, astfel, in fata martorilor. Dar se pun intrebarile: Este intotdeauna cel bolnav stapan al gandirii si dorintei sale? Consimtamantul sau de a muri fara chinuri este rezultatul gandirii sale logice, sanatoase si a liberei alegeri si vointe? Boala sa n-a avut nici o influenta in evolutia normala a gan­dirii sale?

Dar si in cazul in care bolnavul se gaseste in depline facultati mintale si consimte pentru aplicarea eutanasiei, se ridica iarasi intre­barea: poate aceasta dorinta sa constituie o cerere de baza pentru apli­carea eutanasiei?


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

eutanasie
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1630 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014971 (s)