News Flash:

Descopera gustul care ne pacaleste creierul

27 Ianuarie 2012
3011 Vizualizari | 0 Comentarii

Simtim doar cinci gusturi principale - dulce, acru, iute, sarat, amar, dar putem distinge intre mii de arome. Gustul mai are insa un secret: umami - termen japonez sinonim cuvantului savoare, care este dat de acidul glutamic, substanta pe care o avem in creier.

N-am stiut nimic de acest secret al gustului pana in 1908 cand doctorul Kikunae Ikeda din Tokyo, Japonia a intuit ceva si a extras glutamat din Kombu - o alga marina. De atunci, japonezii au descoperit ca glutamatul pus peste orice mareste savoarea si face mancarea mult mai buna.

Azi, monoglutamatul de sodiu sintetic (GMS) sau sarea chinezeasca este produs la scara industriala. Japonia, China, SUA, Germania sunt cei mai mari exportatori si se bat pe o piata incredibila, care a urcat la 4 miliarde de euro pe an, cea a aditivilor ce au la baza monoglutamatul de sodiu. Sau, mai pe scurt, E 621, produs sintetic provenit din culturi bacteriene sau din vegetale fermentate.

Cum actioneaza glutamatul
Glutamatul excita papilele gustative, care, la randul lor, trimit impulsuri nervoase catre creier. Acolo, odata detectat gustul "umami", informatia este transmisa mai departe catre encefal, unde se naste placerea.

"Daca n-am avea glutamat la nivelul neuronilor, noi n-am putea memora nimic. Este o substanta esentiala, dar e vorba de glutamatul din neuroni", explica doctorul neurolog Ovidiu Bajenaru.

Diverse variante ale glutamatului pot fi gasite in chipsuri, in condimentele pentru supe sau carne, in supele la plic, in dulciuri, in mezeluri, sosurile pentru mancare, semipreparatele congelate, dulciurile procesate, produsele fast-food, etc. Atat de multe il contin, incat mai degraba facem o lista cu cele care nu-l contin. Nu-l contin legumele, fructele, carnea cruda si proaspata, nimic care vine direct din natura.

Alte denumiri prin care putem sa identificam pe eticheta acest ingredient sunt: monosodium glutamate, sodium glutamat, natriumglutaminat, ajinomoto, zest, vetsin, mei-jing, wei-jing, glutavene, glutacil, rl-50, msg, accent, chinese seasoning, acid glutamic sodium salt, glutammato monosodico, monosodioglutammato, monosodium-1-glutamate, a-monosodium-glutamat, sodium-1-glutamate, E 620-625.

Exista si produse care contin MSG, si pe care le gasesti ca ingrediente ale unor produse finale procesate, fara sa banuiesti macar, si anume: proteina vegetala hidrolizata, drojdia si gelatina.

Efectele nocive ale glutamatului
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare atrage atentia asupra efectelor nocive ale glutamatului: "Daca mancam cantitati mari de alimente care contin glutamat, atunci cu siguranta ca vom depasi dozele de siguranta. Chiar apare un sindrom descris ca fiind «sindromul bucatariei asiatice». Acesta se manifesta prin ameteli, prin dureri de cap, cefalee, prin senzatii de greata, de voma".

In prezent, glutamatul de sodiu este considerat cel mai toxic aditiv alimentar existent.

Studiile au evidentiat faptul ca, dupa 15-30 de minute de la expunerea la o concentratie crescuta de glutamat (cel mai simplu, prin ingerarea de alimente care il contin), o parte din neuroni se umfla, luand forma unor balonase care incep sa degenereze, iar in maxim trei ore mor. Daca timp de doua ore se folosesc doze mici de GMS si apoi se intrerupe actiunea lor, celulele mai raman viabile 18 pana la 24 de ore, dupa care mor brusc.

Neurologul Russell Blaylock a realizat de-a lungul timpului studii ample care au dovedit nocivitatea glutamatului. Incepand cu 1995, el a inceput sa prezinte rezultatele la care a ajuns:
„Bolile neurodegenerative sunt legate de mercur, aluminiu, pesticide si erbicide, dar modalitatea prin care acestea produc vatamari ale creierului este mecanismul excitotoxic. Suntem cu totii expusi la aceste toxine, iar cand mai adaugam si GMS si alte excitotoxine in alimentatie, procesul de toxicitate se accelereaza".

Aproximativ 25% dintre oameni sunt sensibili la actiunea glutamatului monosodic. Cele mai frecvente simptome sunt: pierderea memoriei, hiperactivitate, sindromul oboselii cronice, amorteala, dureri de cap, migrene, agitatie, iritabilitate, confuzie mintala, ameteala, modificari de comportament, depresie, paranoia, sindromul Alzheimer si boala Parkinson, tiuituri in urechi, vedere incetosata, fibromialgie, senzatie de explozie la nivelul gatului, al umarului sau al antebratului, disconfort abdominal, tulburari gastrice, greata, voma, diaree, senzatie de sete, transpiratie abundenta, senzatie de presiune faciala, aritmie cardiaca, palpitatii, alergii, dificultati respiratorii, ritm respirator marit, astm, bronhospasm, ulceratii ale pielii, efect teratogen.

Institutul National al Sanatatii din SUA recunoaste ca acidul glutamic este asociat cu dependent, atacurile de apoplexie, epilepsia, tulburarile degenerative, tulburarile neuronale, boala Alzheimer, boala Parkinson, traumele cerebrale, schizofrenia, anxietatea, depresia, cancerul etc. 


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

gustul umami acidul glutamic mareste savoarea e 621
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1444 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013893 (s)