News Flash:

De ce e periculoasa sangerarea gingivala

6 Ianuarie 2016
1774 Vizualizari | 0 Comentarii
Sangerarea gingiei este cel mai adesea un semn al imbolnavirii parodontale, dar poate indica si alte probleme generale de sanatate.

Este un simptom frecvent intalnit si se estimeaza ca aproape 90% dintre adolescenti si peste 50% din populatia adulta prezinta sangerare gingivala. Desi se poate crede ca este un fenomen obisnuit, nu este deloc asa: gingiile sanatoase sunt strans atasate in jurul fiecarui dinte, au o culoare roz deschis, o consistenta ferma si in nici un caz nu sangereaza, explica pentru ziare.com dr. Cristina Cristea, medic specialist parodontolog.

Gingivitele reprezinta cele mai frecvente afectiuniin clinica bolilor parodontiului marginal. Cele mai multe sunt produse de acumularea placii bacteriene la nivelul marginii gingiei, cu aparitia unei inflamatii la acest nivel.

Cum sa prevenim si sa tratam sangerarea gingiilor?

Semnele subiective pe care le putem avea acasa si care ne pot indica aparitia unei imbolnaviri a gingiei de acest tip sunt reduse ca intensitate, intermitente ca evolutie, tolerate de marea majoritate a pacientilor. Evolutia bolii in acest stadiu este nedureroasa, uneori cu exacerbari de tip acut sau subacut.

De aceea, de cele mai multe ori, diagnosticul se pune intamplator, cu ocazia prezentarii la medic pentru rezolvarea unei alte probleme de cauza dentara.

Gingivita reprezinta, asadar, o inflamatie cronica de cauza microbiana a tesutului gingival, aparuta in urma multiplicarii bacteriilor la acest nivel, cu producerea consecutiva a unor factori care distrug gradual tesuturile din jurul dintelui. Gingia se inroseste si se umfla din cauza aportului crescut de sange in aceasta zona.

Sangerarea gingivala este semnul precoce, dominant, se produce cu usurinta la periaj, folosirea atei dentare sau a scobitorii, masticatie. Uneori, in formele avansate, cu evolutie indelungata, se poate produce spontan.

Unii pacienti pot avea senzatia de prurit (mancarime) sau usturime gingivala, rara senzatie de jena dureroasa la periaj sau in cursul masticatiei unor alimente dure, cu gust acru pronuntat sau fierbinti.

Uneori, in prezenta unor factori favorizanti (depozite masive de tartru, carii, obturatii in exces, nefinisate, lucrari protetice incorect adaptate, lipsa punctelor de contact intre dinti, aparate ortodontice), gingivita poate duce la cresteri de volum ale gingiei, care poate ajunge sa acopere partial sau total coroanele dintilor.

Factorul principal in declansarea gingivitelor si parodontitelor este reprezentat de placa, o acumulare de bacterii organizate in ceea ce denumim biofilm, adica o comunitate microbiana formata, in acest caz, din 500 de specii bacteriene diferite, in interiorul careia exista legaturi complexe, atat structurale cat si metabolice, care ii confera rezistenta la actiunea antibioticelor, antisepticelor sau a factorilor de aparare ai organismului.

Depunerea placii bacteriene incepe la o ora dupa periaj, acumularea si maturarea fiind influentate de factori ca alimentatia, igiena, prezenta anumitor tipuri de anomalii dento-alveolare.

Experimentele au aratat ca inflamatia gingivala vizibila clinic se instaleaza la 1-2 saptamani de lipsa a folosirii periutei si pastei.

De fiecare data cand mancam, alimentele sunt impinse si in spatiile interdentare. Daca nu sunt indepartate cu ajutorul atei dentare sau a unui alt mijloc secundar de curatare interdentara (periute speciale, dus bucal), aceste resturi alimentare vor ramane intre dinti, se vor descompune si vor juca un rol crucial in dezvoltarea bacteriilor producatoare de acizi.

Acizii sintetizati astfel sunt, de asemenea, implicati in debutul si evolutia cariilor dentare.

Gingivita este o afectiune parodontala in care nu apare distrugerea osului din jurul dintilor, pot fi prezente cel mult demineralizari ale acestuia, de aceea, este complet reversibila printr-un control adecvat al placii bacteriene. De cele mai multe ori este suficienta o curatare corecta si completa profesionala, precum si o instruire si motivare a pacientului in vederea insusirii tehnicilor de autoigienizare corecte.

Neglijata, o gingivita cronica simpla manifestata initial printr-o banala sangerare gingivala se poate transforma in boala parodontala adevarata (parodontoza). In acest stadiu, gingia si osul se indeparteaza de dinte (se retrag), formandu-se buzunare sau pungi infectate, care se adancesc gradual ducand la pierderea dintilor prin mobilitate.

Sangerarea gingivala. Tratament si masuri preventive
Simptomatologia nu este nici in acest caz una zgomotoasa, durerea si umflarea (acutizarile) aparand in stadiile foarte avansate. In cazul bolii parodontale, vindecarea nu se mai face prinrestitutio ad integrum, ca in cazul unei gingivite tratate la timp si corect, ci prin procese de reparatie si regenerare care necesita manopere terapeutice mai complicate, frecvent chirurgicale, precum si un program ulterior de mentinere a sanatatii parodontale.

Gingivita se poate preveni printr-o igiena foarte buna a cavitatii bucale. Acasa este indicat sa urmam cei trei pasi simpli, care constituie ABC-ul sanatatii orale: periaj, ata dentara si clatire cu apa de gura. Periajul trebuie sa adreseze si zona de intersectie dintre gingie si dinte, cel mai adesea neglijata de pacient, unde acumularea de microbi este importanta.

De aceea, este bine sa facem periajul dintilor folosind o periuta moale, inclinata la un unghi de 45 de grade, cu miscari verticale unidirectionale dinspre rosu spre alb.

De asemenea, efectuarea unui control si a unei igienizari profesionale (detartraj, periaj profesional) o data la sase luni de catre medicul dentist reprezinta un mod eficient de profilaxie a imbolnavirilor parodontale.

sangerarea gingiei sanatate sangerare gingivala gingivitele
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1714 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021114 (s)