De la Pizdeni, la Futesti, se ajungea prin Tampesti

• O calatorie de la Futesti pana la Tampesti, cu siguranta necesita mai multe poste, adica ceasuri de mers calare sau cu postalionul • Studiul trecutului tinutului moldav care, de la 1387, si nu 1408, este atestat documentar ca Iasi, aduce o serie de toponime amuzante epocii actuale • Sate precum Pizdeni, Tampesti, Futesti, Grauri, Zbereni, Cacarazeni, Zberoaia, Cureni, Mohorati, Docinti, Ratul, Gaureni, Turbatesti, Lenesti, Cotmanaesti, Talharesti, Palesti, atestate documentar prin secolele XIV- XVI, existau aievea si se pare ca oamenii nu se jenau de aceste denumiri • Acum sunt cu numele doar in arhivele de toponimie sau arheologie, deoarece fie au fost alipite la comune, fie si-au schimbat denumirea de-a lungul secolelor si mai ales in perioada comunista, desigur din motive de pudicitate

O calatorie de la Futesti pana la Tampesti, cu siguranta necesita mai multe poste, adica ceasuri de mers calare, cu cateva secole in urma. Futesti, alta denumire a satului Botesti, este atestat la 1548, iar la 1616 primea denumirea de Botesti, in momentul cand era din nou intarit. Futestii erau parte a comunei Horlesti. Tampesti, un satuc de pe raza actualei comune Cucuteni, care a fost mentionat la 1616, a disparut si el, ca multe altele. O calatorie in trecut prin aceste denumiri aduce un iz de obscenitate sau de persiflare, dar nu este asa. Toponimele nu au trimiteri direct sexuale sau batjocoritoare, acest aspect este unul de domeniul prezentului. Prima atestare documentara a judetului Iasi provine din anul 1387 si anume Iasaskii torg, in Cronica a I-a a Novgorodului, dupa cum aratau arheologii Vasile Chirica si Marcel Tanasachi in cartea „Repertoriul arheologic al judetului Iasi”, in 2 volume, unde sunt trecute si toponimele mentionate aici. Dar unii istorici dateaza atestarea documentara pentru anul 1408, cand domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, a acordat un privilegiu comercial. De atunci, dar si dinainte, denumirile satelor si comunelor care primesc acest statut administrativ tarziu, in timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-au tot schimbat, fie ca urmare a dezvoltarii respectivelor comunitati, fie ca alipire la altele. Denumirile ciudate care s-au pastrat pana spre perioada comunista au fost schimbate de catre Partidul Comunist, motivul fiind cel al pudibonderiei. „Multe comunitati aveau denumiri care pentru comunisti pareau ca atenteaza la bunul simt. Ca atare, au fost schimbate, multe prin nume care n-aveau nici o legatura cu locul. La fel s-a intamplat si cu cele care aveau toponime ce proveneau de la mosieri”, a precizat Petronel Zahariuc, seful Catedrei de Istorie Medievala a Facultatii de Istorie din Iasi.

Carstestii se numeau Pizdeni

stirilebzi.ro

Aurul dacilor a fost furat în anii ’90. Aceasta este povestea marilor tezaure cu monede...

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

Era demult, cand nu avea conotatia ce i se confera acum. Pizdeni era un satuc atestat pe la 1592 langa satul Plopii, din comuna ieseana Belcesti. Dar aceasta comuna care si-a pastrat numele, atestata la 1579, cand Petru Schiopul intarea mai multe sate printre care si acesta, are si alte sate cu denumiri cel putin ciudate. Una ar fi Posta Sotiei, un catun sters de timp. Satul Munteni purta numele de Vai-de-Ea. Acum, doar arhivele mai mentioneaza aceste toponime care atunci nu erau hilare, ci reprezentau cu totul si cu totul altceva.

Vai-de-Ea

O serie de sate au denumiri care, daca s-ar fi pastrat si astazi, cu siguranta jena localnicilor de a spune ca provin din aceste locuri ar fi fost notorie. Sperieti – comuna Grajduri, Baseni – comuna Tiganasi, Borasti – comuna Ipatele, Corcodel – comuna Grajduri, Gaureana – comuna Strunga, Grauri – comuna Butea, sunt numai cateva toponime disparute in negurile timpurilor, dar care au fost rostite de catre sateni ani buni, cu secole in urma. Alte toponime Pisarai – comuna Golaesti, Traisteni – comuna Cotnari, Turbata – comuna Tatarusi, Vai-de-Ea din comuna Belcesti, Zberoaia – comuna Gorban, nu sunt porecle, ci provin de la particularitatile acestor habitate, de la specificul natural sau de la alte aspecte greu de identificat. Tot ca o ciudatenie, apare toponimul Caracas, un sat din comuna Helesteni. Nu este vorba de capitala Venezuelei, Caracas, ci de un satuc care a primit numele de Oboroceni, sat atestat documentar la 1772. Tot fara a fi o porecla era si satucul Soparlesti din aceasta comuna, Helesteni, mentionat la 1600, dar disparut intre timp. Un alt satuc, Secaturi, ar ridica serioase probleme celor care s-ar recomanda ca provenind de aici. Insa nu este vorba de clasarea oamenilor ca indivizi lipsiti de norme minime de comportament. Secaturi (Sacaturi) provine de la a seca. Era un sat din comuna Miroslava. Lista cu toponime bizare de sate cuprinde mult mai multe denumiri, cel putin obscene pentru contemporani, desi nu era asa si in realitate.