Gheorghe Plesu, parasit de arhitecti

•Unul dintre cele mai mari institute de proiectare din Romania, transformat dupa 1989 in SC Habitat Proiect SA, este intr-o situatie extrem de dificila, fara precedent •Dintr-un numar de opt arhitecti profesionisti si foarte cunoscuti, in 2001, incepand de saptamana viitoare vor ramane doar doi •Arhitectii isi dau demisia deoarece sunt nemultumiti de beneficiile financiare asigurate de societate •Problemele au inceput de cand firma a fost preluata de Gheorghe Plesu

Din cel mai mare institut de proiectare in constructii din Moldova, unde lucrau in urma cu nunmai cativa ani caTeva sute de arhitecti, ingineri, proiectanti si alti specialisti in constructii civile nu a mai ramas decat numele. Cladirea impunatoare a Habitat Proiect SA din Iasi a devenit sediu de carciumi sau baruri. Candva mandria judetului Iasi, fostul ICPROM a ajuns o doar un teanc de contracte de inchiriere, de unde pleaca si ultimii specialisti in proiectarea constructiilor civile. Constructiile din judetul Iasi sunt proiectate de firme din Bucuresti sau din alta parte a tarii, pentru sume de ordinul milioanelor de dolari americani, ca in cazul executantului planului cadastral al orasului. Nimeni nu are nimic cu Gheorghe Plesu, proprietarul indirect al SC Habitat Proiect SA,

Unul dintre cele mai mari institute de proiectare din tara, transformat dupa anul 1989 in SC Habitat Proiect SA, este pe cale sa-si piarda renumele care l-a consacrat in 30 de ani de activitate. Este vorba despre fostul ICPROM (Institutul de Cercetare si Proiectare Moldova), care inainte de 1989 a facut proiectele pentru cele mai mari obiective din judetul Iasi si nu numai. Daca exista si astazi blocuri de locuinte, sedii ale unor institutii importante ale statului, retele de aductiuni de apa, poduri si tunele sapate in stanca, construite in judetul Iasi inainte de 1989, inseamna ca sunt creatia mintilor arhitectilor de la fostul ICPROM. De cand a fost preluata de Gheorghe Plesu, SC Habitat Proiect SA a inceput sa aiba probleme in a dispune de specialisti care sa raspunda cerintelor pietii in ceea ce priveste proiectele mari de arhitectura. Situatia s-a agravat insa in ultimele luni, cand doi dintre arhitectii consacrati, din ultimii patru care au mai ramas, l-au anuntat pe patronul Gheorghe Plesu ca parasesc firma deoarece munca si talentul lor nu sunt remunerate cum se cuvine. Este vorba de arhitectii Elena Apreutesei si Ion Sasu, care l-au anuntat pe Plesu ca-si dau demisia, deoarece calificarea pe care o au le ofera posibilitatea sa castige mai mult in alte conditii. „Suntem niste colegi care dorim sa ne facem o firma de arhitectura. Ce a fost in trecut are de acum mai putina importanta”, a declarat arhitectul Ion Sasu. De cand a fost preluata de Plesu, in anul 2001, rand pe rand, arhitectii au demisionat si au infiintat firme de profil, a caror activitate le-a adus si satisfactie financiara. Desi sunt sanse foarte mari ca din Habitat Proiect SA sa ramana numai numele, se pare ca directorul Gheorghe Plesu nu este prea ingrijorat de ceea ce se intampla.

stirilebzi.ro

Se oferă salarii atractive, asigurare privată de sănătate, tichete cadou! Ce farmacie caută angajați

Stirile PROTV

Șoferii pot reduce cu 25% consumul de carburant dacă renunță la un singur element din...

„Patronul” Plesu

O parte dintre arhitectii care au plecat au declarat ca erau foarte suparati de faptul ca Plesu nu le aprecia munca la adevarata valoare. Desi era vorba despre arhitecti de a caror prestatie depindea viitorul firmei, se pare ca nu se bucurau de respectul cuvenit. Plesu vorbeste si astazi la fel de dur la adresa fostilor sai colegi. „Eu le-am pus la dispozitie aparatura necesara, softuri performante pentru calculatoare. Ei veneau aici sa se odihneasca ca apoi, dupa program, sa se duca sa faca case in particular. Asa ceva nu am putut sa accept”, a declarat ieri Gheorghe Plesu. Conform contractului colectiv de munca de la Habitat Proiect SA, arhitectii ar trebui sa primeasca 0,5 la suta din valoarea lucrarilor sau din contractele pe care le-au mijlocit. Adica, procentul se aplica sefilor de lucrari si celor care au convins un client sa incheie un contract cu Habitat Proiect SA. Foarte multi dintre ei nu au obtinut acesti bani la care aveau dreptul si erau remunerati cu 15 milioane lei brut lunar, echivalentul a 1.500 lei noi. „Cei nemultumiti in acest sens nu au primit bani deoarece nu am incasat sumele pentru contractele respective. Clientul nu a platit, desi lucrarea s-a realizat”, a mai spus Plesu.

Habitat si proiectele orasului

In ultima perioada de timp, municipalitatea ieseana si Consiliul Judetean au demarat realizarea unor obiective de anvergura, dar Habitat Proiect SA a pierdut sansa sa incheie contractele de proiectare. Este vorba, printre altele, de realizarea planului general de cadastru al municipiului, a carui valoare este 70 miliarde lei vechi, echivalentul a 7 milioane lei noi, pe o perioada de trei ani, iar contractul a fost adjudecat de o serie de firme din Bucuresti. Dintre cele 55 proiecte SAPARD pentru reabilitarea unor drumuri sau pentru realizarea unor retele de alimentare cu apa sau de canalizare, Habitat Proiect SA a realizat doar cateva. La concursul pentru proiectarea Ansamblului Madison, botezat ulterior Palas, un complex de spatii comerciale si de agrement care va fi realizat in spatele Palatului Culturii, Habitat Proiect SA nici macar nu a indraznit sa participe. Asta in conditiile in care valoarea investitiei se ridica la peste 50 milioane Euro.
(C.M., T.L.)