News Flash:

Creierul iti poate juca feste. Afla cand se intampla asta

30 Noiembrie 2011
1735 Vizualizari | 0 Comentarii

Procesul gandirii nu este intotdeauna unul corect, asa cum probabil ne-am astepta. Putin cunoscute sunt unele greseli pe care le poate face creierul uman frecvent, adesea involuntar. Iata cand creierul iti poate juca feste

1. Oamenii nu sunt programati sa caute "adevarul", ci sa "castige"
Conform teoriei argumentative a gandirii, oamenii nu invata sa puna intrebari si sa ofere raspunsuri cu principalul scop de a descoperi adevaruri universale, ci fac acest lucru mai intai pentru a castiga autoritate asupra altora. 

"Ratiunea nu are aceasta functie de a ne ajuta sa avem convingeri mai bune si sa luam decizii mai bune", spune Hugo Mercier, coautor al unui articol pe aceasta tema, impreuna cu omul de stiinta Dan Sperber. "A fost un fenomen pur social. A evoluat pentru a ne ajuta sa ii convingem pe altii si pentru a fi atenti cand altii incearca sa ne convinga pe noi. Adevarul si acuratetea au cazut pe locul doi". 

Cercetatorii sunt de parere ca, dupa mii de ani de dezvoltare si discutii, acest defect in logica oamenilor nu a fost eliminat de evolutie, deoarece este o adaptare la un sistem care functioneaza perfect. Tendinta oamenilor, dictata de evolutie, este de a triumfa, chiar daca asta inseamna sa fie ilogici. 

2. Oamenii se cred mintiti mai mult decat sunt
Daca te gandesti la oamenii cu care nu ai fost de acord luna aceasta in anumite privinte si la cati dintre ei crezi ca au fost intentionat necinstiti, expertii spun ca cel mai probabil esti departe de adevar in estimare. In cadrul unui studiu s-a aratat ca subiectii au crezut ca oamenii sunt de aproape doua ori mai corupti decat erau in realitate. 

Problema este ca, asa cum un alt studiu sustine, atunci cand presupui ca cineva minte, rareori gasesti si o dovada care sa contrazica aceasta presupunere. Incepem sa presupunem ca oamenii au interese ascunse cam de pe la 7 ani, si, asa cum multi au remarcat probabil, odata ce unei persoane i-a intrat in cap ca de vina este un lucru anume sau ca o alta a facut ceva gresit, sa o convingi ca nu este asa este destul de greu, iar uneori aproape imposibil. 

3. Oamenii se cred mai inteligenti si mai priceputi decat sunt
Potrivit teoriei erorii fundamentale de atribuire, omul are tendinta de a crede ca, atunci cand cineva greseste, acesta este nepriceput sau dezinteresat. Insa, atunci cand el greseste, gaseste intotdeauna circumstante atenuante pentru a nu se considera nepriceput sau dezinteresat. 

Iar explicatia pentru aceasta gandire este simpla: atunci cand ne lipseste o informatie despre contextul in care o anumita persoana a esuat in a face ceva, avem tendinta de a completa noi informatiile lipsa cu ceva eronat. 

Spre exemplu, o persoana cu o greutate in limitele normale tinde sa presupuna ca una obeza simte foamea cu aceeasi intensitate ca ea, ca are acelasi metabolism, ca felul in care a fost educata din punct de vedere al alimentarii este asemanator sau ca are si ea energie si timp pentru a face exercitii fizice. 

Astfel, persoana fara probleme de greutate are tendinta de a o judeca pe cea obeza si de a o desconsidera chiar pentru faptul ca nu reuseste sa aiba o greutate apropiata de cea normala. In realitate, insa, presupunerile sunt adesea gresite (desi nu este exclus nici sa fie adevarate pe alocuri), circumstantele fiind diferite la fiecare persoana. 

Daca tu ai uitat, spre exemplu, sa achiti facturile pentru ca ai avut prea multe pe cap, iar partenerul tau a patit la fel din acelasi motiv, cand iti explica acest lucru ar fi bine sa incerci sa il crezi, fara sa consideri ca ce spune este doar o "scuza" pentru ca nu ii pasa, in timp ce tu esti cel mai preocupat si priceput, doar ca ai, din cand in cand, scaparile tale. 

4. Oamenii au tendinta de a respinge ceva ce ii face sa sufere emotional
O alta idee unanim acceptata se refera la faptul ca, atunci cand este implicata latura emotionala, logica paleste. In cadrul unui experiment, mai multi subiecti au fost conectati la scanere pentru a le fi monitorizata activitatea cerebrala in timp ce li s-a citit un articol in care se arata ca favoritul lor la alegeri a spus ceva stupid. 

La auzul vestii, partea responsabila cu logica din creier nu a avut activitate, in timp ce partea emotionala s-a "aprins". Creierele analizau articolul nu pe baza a ce insemna din punct de vedere logic, ci pe baza consecintelor emotionale si/sau sociale pe care le genera ceea ce se spunea in articol. 

Apoi, odata ce partea emotionala a creierului decidea ca, daca articolul era adevarat, informatiile insemnau umilire si suferinta interioara, aceasta "spunea" partii logice sa gaseasca o cale de a face ca suferinta sa dispara. A doua zi subiectii discutau cu apropiatii despre cat de nedreapta este presa cu candidatul lor favorit. 


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1669 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020403 (s)