News Flash:

Credinte populare in septembrie

21 Septembrie 2014
1227 Vizualizari | 0 Comentarii
In satul traditional, luna septembrie inchide un ciclu si deschide drumul pregatirilor pentru o noua viata. Aceasta perioada se afla la hotarul dintre moarte si renastere. In traditia romaneasca, luna lui septembrie are si denumirea „rapciune”, adica inceputul timpului racoros, precum si „viniceriu”, aceasta fiind luna strugurilor. Daca in Rapciune tuna, in Faur va fi zapada mare si an manos. Daca Rapciune e cald, Brumarel e rece si umed. toamna-in-culoriDaca randunelele pleaca devreme, e semn ca iarna va veni repede. Daca infloresc scaietii in aceasta luna, toamna va fi frumoasa. In septembrie incepe culesul poamelor si se pregatesc gropile pentru altoi. Tot acum e si vremea soroacelor.
Traditia imparte luna septembrie in: Saptamana Santamariei Mici, Saptamana Strugurilor, Saptamana Averii si Saptamana lui Mioi. Prima saptamana ii este dedicata Sfintei Fecioare Maria. Saptamana a doua este cea in care se culeg viile si se face mustul si vinul. Tot acum se sarbatoreste Ziua Crucii. In cea de-a treia saptamana, gospodinele pregatesc proviziile pentru iarna, iar barbatii pregatesc tuica. Cea de-a patra saptamana este a lui Mioi, Struguricel care aduce vremea buna.

Descopera plantele medicinale care pot fi recoltate in luna iunie

Cum sa mananci sanatos in luna septembrie
 
Simion Stalpnicul, la 1 septembrie, fiind patronul vanturilor, ca poate produce cutremure si sustine cerul si pamantul, stand intr-un picior. Aceasta zi este foarte importanta, oamenii respectand-o de frica vanturilor, a cutremurelor si pentru a nu li se intepeni picioarele. Ziua lui Simion Stalpnicul este si ziua in care pasarile isi iau „boierescul”, adica partea care li se cuvine din fiecare holda de grau.
Despre Sfantul Vavila, sarbatorit la 4 septembrie, se spune ca si-a petrecut intreaga viata in padure, cu animalele, ajungand sa aiba corpul acoperit cu par, ca acestea. struguri albiSarbatoarea se respecta pentru inmultirea vitelor.
In calendarul popular, Santamaria Mica, praznuita la 8 septembrie, este hotarul astronomic dintre vara si iarna. Acum se inchide pamantul pentru reptile si insecte, pleaca randunelele spre tarile calde, se schimba palaria cu caciula, au loc targuri si iarmaroace unde se vand si se cumpara produse specifice acestui sezon. Ca si in cazul altor sarbatori, taranul roman si-a legat cateva activitati practice de Santamaria Mica, si anume culegerea ultimelor plante si fructe de leac, batutul nucilor, pentru ca la anul sa faca rod, semanatul graului, orzului si secarei, jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetala folosita primavara la legatul vitei-de-vie) si inceperea culesului viilor.
Inaintea datei de 13 septembrie, campurile de grau lupitrebuie arate si semanate, spunandu-se „sa nu fii zgarcit la semanat, ca te vei cai la secerat“. Inca se mai seamana varza, spanac si morcovi. Tot acum se rasadeste salata de iarna, se culeg castravetii copti si se aduna semintele coapte din gradini. De Ziua Crucii sau Carstovul viilor (14 septembrie) exista obiceiul pomenirii mortilor, dandu-se de pomana ulcele noi cu miere sau apa si un colac cu o lumanare deasupra. Se mai spune ca aceasta este ziua in care florile vorbesc intre ele, stiind ca apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnica pentru culegerea plantelor de leac, dar si culesul viilor incepe tot acum, de-aceea ziua poarta si denumirea de „Carstovul viilor”. Cand la 15 septembrie Biserica cinsteste pe turma de oiMucenicul Nichita, poporul roman serbeaza pe alocuri pe Sfantul Macovei, cunoscut ca aparator al pasarilor mai mici decat naprasnicul uliu.
In ziua de 22 septembrie, cand Biserica praznuieste pe Mucenicul Foca, poporul roman, in special in zona de nord a tarii, tine cu sfintenie aceasta zi, deoarece, probabil, pornind de la asemanarea Foca – foc, multi sateni, dar femeile mai ales, se tem de foc si drept urmare, nu lucreaza in aceasta zi.
O alta sarbatoare este zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul, pe 24 septembrie, fiind tinuta de popor sub numele de Zamislirea. In aceeasi zi, taranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, fiind cunoscuta si serbata prin unele parti sub numele de Tecle sau Teclele. Unii tarani socotesc Teclele ca pe niste Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecarasii. Teclele se pazesc cu mare strasnicie, mai ales prin partile muntoase, crezandu-se ca ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. Culesul viilorLa casa celui care va indrazni sa lucreze, lupii vor veni si vor manca berbecii si oile celui ce va fi crescator de turma, din aceasta pricina numindu-se si Teclele berbecilor.
Prin alte parti Teclele se numesc Berbecari si tin trei zile, in perioada 26-28 septembrie. Ele se serbeaza „pentru ca-i rau de lupi, ce fac zbranca printre dobitoace”. In aceste zile nu se matura prin casa, nu se rasneste, nu se macina, nu se coasa, nu se umbla cu frigari sau tapoaie, topoare si alte unelte ascutite. Berbecarii se mai numesc si Filipi, tinand trei zile, iar in acest timp „nu se impunge in piele”, nu se da nimic cu imprumut, foc mai ales, pe langa ca nu se coasa si matura, crezandu-se ca facand aceste lucruri neascultatorul va fi incercat de lupi sau va fi pagubas in vite. Ultima zi a acestora, numita „Haritonul” este tinuta indeosebi de femei, pentru a nu innebuni. sursa: Petrutapop.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

rapciune credinte populare
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1484 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014896 (s)