News Flash:

Coarctatia de aorta

18 Ianuarie 2012
7016 Vizualizari | 0 Comentarii

Coarctatia aortei consta in ingustare congenitala a aortei, situata de obicei in regiunea istmului, cel mai obisnuit distal de originea arterei subclaviculare stangi. Malformatia este frecventa in sindromul Turner XO, fiind de doua ori mai frecventa la barbati decat la femei.

Simptome
Hipertensiunea arteriala, in jumatatea superioara a corpului, apare in preajma varstei de 12 ani si este rar importanta inainte de 30. Semnul caracteristic consta in diminuarea marcata si intarzierea sau disparitia pulsului femural, contrastand cu pulsatiile ample ale arterelor membrelor superioare. Diferenta poate fi obiectivata prin masurarea tensiunii arteriale, la membrele superioare si inferioare. Circulatia colaterala arteriala este al doilea semn important.

Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici. Pote aparea: cefalee, dureri toracice,epistaxis, extremitati inferioare reci si uneori claudicatie, sau simptomele aparute datorita complicatiilor: insuficienta de ventricul stang, endarterita, hemoragii cerebrale etc.

Atentia este indreptata spre sistemul cardiovascular atunci cand la examenul fizic sunt descoperite un suflu cardiac sau hipertensiune la membrele superioare si pulsatii absente, marcat diminuate sau intarziate la arterele femurale. Vasele colaterale dilatate si pulsatile pot fi palpate anterior in spatiile intercostale, in axila sau posterior in regiunea interscapulara.

Membrele superioare si toracele pot fi mai dezvoltate decat membrele inferioare. Un suflu mezosistolic la nivelul toracelui anterior, posterior si al proceselor spinoase poate deveni continuu daca lumenul este stenozat suficient pentru a determina o viteza mare a fluxului prin leziune pe tot parcursul ciclului cardiac. Sufluri sistolice suplimentare si continue la nivelul peretelui toracic lateral pot reflecta fluxul crescut prin vasele colaterale dilatate si sinuoase.

Complicatii
In afara insuficientei ventriculare stangi si a anginei pectorale (infarctul miocardic este rar), se poate produce ruptura aortei, cu sau fara anevrism disecant, ruptura anevrismului sinusului Valsalva, hemoragii (cerebro-) meningiene prin ruptura unui anevrism de poligon Willis.
Complicarea cu o endocardita bacteriana (grefata pe valva aortica bicuspida) sau cu o endarterita bacteriana (grefata pe coarctatie sau aorta ascendenta) este posibila.

Explorari paraclinice
La examenul radiologic se evidentiaza aorta ascendenta dilatata, stergerea butonului aortic, stenoza insasi in regiunea superioara a aortei descendente, urmata de dilatatie poststenozica. Aceasta produce o amprenta pe esofagul dilatat, sub cea produsa de butonul aortic (la nivelul T6). Marginea stanga a pediculului vascular este determinata de artera subclavie stanga, mult dilatata, care se continua pana sub clavicula, determinand imaginea "in horn". Amprentele costale apar pe marginea inferioara a coastelor (3-8), de obicei dupa 12 ani. 

Electrocardiograma evidentiaza de obicei hipertrofie ventriculara stanga. Radiografiile pot evidentia, la nivelul extemitatii superioare a mediastinului stang, o artera subclavie stanga dilatata si o aorta ascendenta dilatata. 

Ecocardiografia bidimensionala prin sectiuni para- sau suprasternale identifica localizarea si lungimea coarctatiei, in timp ce studiile Doppler inregistreaza si cuantifica gradientul presional. Ecocardiografia transesofagiana si rezonanta magnetica nucleara sau angiografia digitala permit vizualizarea lungimii si severitatii obstructiei si arterele colaterale asociate. La adulti cateterismul cardiac este indicat in principal pentru a evalua arterele coronare.

Tratament
Tratamentul medical se rezuma la urmarirea bolnavului, profilaxia grefei septice, ingrijirea si controlul hipertensiunii, in caz de inoperabilitate.
Tratamentul chirurgical este indicat chiar si la copii asimptomatici, in jurul varstei de 5 ani. El consta in rezectia si anastomoza termino-terminala sau angioplastia cu clapa subclaviculara sunt realizate obisnuit, desi poate fi necesara utilizarea unui grefon tubular, petec sau conduct de bypass daca segmentul stenozat este lung. Postoperator, hipertensiunea sistemica, in absenta coarctatiei reziduale, pare a fi legata de durata hipertensiunii preoperatorii. Reaparitia coarctatiei postchirurgical poate fi tratata cu succes prin dilatare percutana cu balon.

Sursa: Romedic.ro


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

coarctatia aortei simptome complicatii explorari paraclinice
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1588 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013869 (s)