News Flash:

Cele mai frecvente 7 probleme medicale cu care se confrunta gravida

29 Martie 2011
3593 Vizualizari | 0 Comentarii

Sarcina poate fi complicata de boli cronice sau de o afectiune noua. In trecut, multe boli erau considerate contraindicatie pentru sarcina, dar acum, cu ingrijire adecvata, s-au inregistrat

rezultate excelente atat pentru mama, cat si pentru copil. Iata care sunt cele mai frecvente probleme medicale cu care se confrunta gravida:

1. Hipertensiunea
Boala este mai frecventa in a doua jumatate a sarcinii din cauza cresterii volumului de sange. „Daca nu este controlata, pot aparea complicatii severe pentru mama si copil, precum eclam-psia. Mama isi pierde cunostinta si poate avea contractii ca la epilepsie, iar copilul se poate naste prematur sau sufera o moarte intrauterina", explica medicul ginecolog Ioan Munteanu, pentru Romania Libera.

Predispuse la hipertensiune in timpul sarcinii sunt femeile care au avut aceasta problema si inainte de a ramane gravide, precum si cele care au o dieta bogata in sare ori sedentarele. Atente trebuie sa fie si femeile aflate la a doua sarcina care au avut hipertensiune si la prima sarcina. Tensiunea trebuie monitorizata pe tot parcursul sarcinii, lunar si chiar bilunar, pentru ca daca depaseste 14 cu 8 este o amenintare atat pentru mama cat si pentru fat.

Hipertensiunea la gravide se trateaza la medicul obstetrician, pentru ca tratamentul trebuie recomandat in asa fel incat sa nu afecteze mama si fatul. De asemenea, gravidele trebuie sa se cantareasca periodic, astfel incat sa nu se ingrase cu mai mult de 14 kilograme.

2. Preeclampsia
Este o boala a ultimei perioade de gestatie, in care hipertensiunea este asociata cu afectari hepatice, neurologice, hematologice sau renale. Formarea rapida a edemelor, in special la fata si la maini, impreuna cu o crestere a presiunii sanguine semnaleaza, de obicei, debutul acestei afectiuni. Pot fi prezente icterul si alterarea functiilor hepatice. Hiperreflexia, tulburarile vizuale

si cefaleea indica afectarea neurologica, iar convulsiile indica prezenta eclampsiei.

Riscul acestei boli este mai ridicat la gravidele care au in familie antecedente de preeclampsia; la cele care au tensiunea ridicata de mul timp sau boli de rinichi; femeile afectate de diabetul de sarcina; femeile care au boli autoimune (lupus sistemic si alte boli)

Daca medicul suspecteaza ca o pacienta are preeclampsie, recomanda o serie de teste de sange, printre care o hemoleucograma (inclusiv determinarea numarului de trombocite din sange) si analize ale ficatului si rinichilor. Daca numarul trombocitelor (celulele responsabile de coagularea sangelui) este mai mic sau rezultatele altor analize sunt anormale, aceste rezultate ajuta la stabilirea unui diagnostic. In plus, medicul recomanda analize de urina pentru a determina daca are urme de proteine. Acesta este un alt test rapid care ajuta la diagnosticarea bolii.

Obiectivul principal al tratamentului este prelungirea (in masura posibilitatilor) duratei sarcinii, astfel incat fatul sa atinga maturizarea pulmonara. Un alt obiectiv este prevenirea evolutiei bolii catre o forma severa sau chiar eclampsie.

Daca afectiunea apare la 36 de saptamani de gestatie, atunci se va declansa nasterea. In formele usoare sau moderate se va insista pentru repaosul la pat, pentru a creste fluxul sanguin la nivelul rinichilor, inimii, creierului, ficatului si placentei.

3. Infectiile urinare
Infectiile urinare sunt frecvente in primele si ultimele trei luni de sarcina si se manifesta prin nevoia frecventa de a urina. Infectiile nu trebuie ignorate, deoarece reprezinta un factor de risc pentru nastere prematura.

Daca esti insarcinata poti face mai usor o infectie urinara de orice tip. Nivelul ridicat de progesteron relaxeaza muschii ureterelor, determinand slabirea acestora. Uterul crescand in volum ar putea compresa ureterele, fiind dificil ca urina sa treaca prin ele la fel de repede si de usor cum se intampla de obicei. Iar mai tarziu, bebelusul se impinge in vezica urinara, facand dificila eliminarea completa a urinei. Rezultatul acestor schimbari consta in aceea ca dureaza foarte mult trecerea urinei prin tractul urinar, bacteria avand mai mult timp de inmultire si de instalare inainte de a fi eliminata. 

De aceea medicul tau iti testeaza urina, pentru a descoperi eventualele bacterii, in timpul primei vizite la medic din perioada prenatala, chiar daca ai simptome sau nu. Daca testul initial este negativ, sansele de a dezvolta o infectie urinara mai tarziu pe timpul sarcinii sunt reduse. Insa daca te gasesti printre cele 5 - 7 procente din femneile insarcinate care au aceasta bacterie in urina, vei incepe un tratament cu antibiotice pentru eliminarea acesteia. Daca aceasta infectie este lasata netratata, exista o sansa de 30% sa dezvolti o infectie la rinichi in timpul sarcinii.

4. Infectiile vaginale
Candidoza, de exemplu, poate fi recidiva unor infectii tratate sau netrate la timp. Lista agentilor patogeni care pot provoca infectii vaginale este lunga: gonococul, streptococul, stafilococul, colibacilul, bacilul Koch, bacilul Duccrey, Trichomonas vaginalis si Candida albicans, salmonela tifica si paratifica si lista poate continua. Contaminarea se face direct, prin obiecte de toaleta sau prin raport sexual, iar cele mai frecvente simptome sunt senzatia de arsura, usturime si secretii abundente.

Tratamentul va fi stabilit de ginecolog. Cand infectiile se cronicizeaza, tratamentul lor e de lunga durata. De regula, sunt administrate antifuge pe cale orala si ovule vaginale pentru reechilibrarea florei vaginale. Pentru infectii bacteriene, se recomanda tratamente cu antibiotice, ovule si creme pentru restabiliraea aciditatii vaginale. Ambii parteneri trebuie sa urmeze tratamentul.

O infectie vaginala netratata poate duce la avort, nastere prematura sau chiar la septicemia nou-nascutului. Daca ai avut episoade de infectie inainte sa ramai insarcinata, pune-l in tema pe ginecolog, care va depista din vreme o eventuala recidiva

5. Diabetul gestational
Rezistenta la insulina din sarcina normala poate contribui, de asemenea, la aparitia diabetului gestational la femeile a caror capacitate de secretie a insulinei nu este suficienta pentru a satisface cererea crescuta de insulina din sarcina. Prevalenta globala a diabetului gestational este intre 1% si 3%.

Este importanta depistarea precoce a bolii, intrucat glucoza traverseaza placenta si induce secretii fetale excesive de insulina, care, la randul lor, pot produce macrosomie fetala, cresc riscul de traumatism la nastere si de hipoglicemie neonatala.

Diabetul gestational se trateaza cu regim alimentar. Daca nivelul glucozei ramane ridicat trebuie inceput tratamentul cu insulina. Dupa nastere, toleranta la carbohidrati poate reveni la normal, dar la 30% sau mai mult dintre femeile cu diabet gestational se va instala un diabet zaharat intr-un interval de 5 ani de la sarcina.

6. Varice si edeme
Apar din cauza acumularii de apa si sare. Dieta presupune restrictie la sare, miscare, repaus cu picioarele la orizontala. Nu se dau tratamente diuretice pentru edeme la gravide, deoarece exista riscul de ischemie placentara, ceea ce inseamna ca in placenta nu ajunge o cantitate suficienta de sange.

7. Luxatii
Pregatirea organismului pentru sarcina presupune si producerea unei laxitati ligamentare care creste riscul de entorse si luxatii. Din cauza modificarilor hormonale, pot aparea tremuraturi sau tulburari de sensibilitate la nivelul mainilor si picioarelor.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sarcina hipertensiunea preeclampsia infectiile urinare luxatii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1694 (s) | 34 queries | Mysql time :0.022930 (s)