News Flash:

Cel mai agresiv virus gripal este cel de tip A

21 Februarie 2012
27577 Vizualizari | 0 Comentarii
dr Maricel Burlacu
• Gripa este data de virusurile gripale sau paragripale • Primele sunt de trei tipuri: A, B si C • Cel mai agresiv este cel de tip A, care infecteaza oamenii, dar si alte mamifere, fiind implicat în epidemii si pandemii • Virusul A gripal, în mod simplificat, contine la suprafata doua proteine care joaca un rol în determinarea organismului de a produce anticorpi si interferoni • Aceste substante, in final, duc la vindecarea unei gripe si la protejarea de infectie in caz de repetarea contactului cu o persoana bolnava de gripa 

Anotimpul rece
 este asociat cu afectiuni acute ale cailor respiratorii superioare. El se suprapune peste clasicele luni de iarna: decembrie, ianuarie, februarie si martie, perioada când temperaturile exterioare sunt, în general, sub 0 grade. Gripa este un catar acut al cailor respiratorii superioare, care cuprind nasul, faringele, fundul gâtului, laringele (organul vorbirii), bronhiile, bronsiolele si sacii alveolari.

Din perspectiva comportamentului uman, în perioada rece, majoritatea timpului nu mai este petrecut în aer liber, ci în spatii încalzite, aspect care contribuie la cresterea densitatii de indivizi umani pe metrul patrat, acest fapt favorizând contaminarea celor sanatosi. Contaminarea cu virus gripal este, de fapt, o inter-contaminare umana si consta în contactul unei persoane receptive (care nu a facut deja gripa si nu este vaccinata) cu secretii nazale sau bronhice exteriorizate de o persoana bolnava de gripa. Prin stranut sau tuse, secretiile sunt împroscate pâna la câtiva metri. Chiar si aerul expirat, evident ca abur, atunci când alergam la sanius, contine particule virale. Trecerea prin "siajul" unui ins gripat ne expune la contaminare. Stranutul cu mâna la gura face ca o strângere de mâna prieteneasca sa transmita virusul în palma celuilalt. Daca mâna nu este spalata, o scarpinare a nasului sau mâncatul cu acea mâna face posibila transmiterea gripei. Secretiile aerosolizate ramân în aer o perioada scurta, dupa care se depun pe suprafete (mese, podeaua salii de joc, sali de dans, jucarii, mâna curenta de la scara), de unde, prin mâini nespalate, ajung sa-i infecteze pe cei receptivi.

Rezistenta virusului gripal A face posibila contaminarea prin suprafete timp de 30 de zile la temperatura camerei si un numar indefinit (mare) la temperaturi sub 0 grade. Dezinfectantii obisnuiti, alcoolul de 87 de grade, detergentii si sapunul distrug virusul instantaneu. Purtarea fularului la nas la sanius are rol de "masca chirurgicala", nu exportam si nu achizitionam secretii.

Cele trei tipuri de virusi gripali
Afectiunile acute respiratorii sunt provocate de virusuri, iar gripa este data de virusurile gripale sau paragripale. Acestea sunt suficient de agresive pentru a coloniza si afecta mucoasa (interiorul) cailor respiratorii de la vârful nasului pâna la alveolele pulmonare. Mucoasa respiratorie este captusita cu niste celule speciale, ca niste cubulete (fiind dispuse ca pietrele care formeaza un pavaj), având niste mici perisori numiti cili, care, prin înclinarea si miscarea lor, dau o rezultanta cu aparenta de covor rulant ce transporta afara din nas sau din plamân particule de praf, carbune, pulberi, bacterii etc. 

Dintre virusurile care ataca mucoasa respiratorie, cele mai vestite, cunoscute si blamate sunt cele gripale. Starile gripale sunt date de virusurile gripale si para-gripale. Virusurile gripale sunt de trei tipuri: A, B si C. Cel mai agresiv este cel de tip A, care infecteaza oamenii, dar si alte mamifere. El este implicat în epidemii si pandemii. Virusul B e mai putin agresiv, da epidemii mai putin extinse si de gravitate relativ mai mica. Virusul C infecteaza omul si porcul si, în general, epidemiile date de el sunt cel mai putin întinse si sunt blânde ca evolutie.

144 de tipuri si serotipuri de gripa A
Virusul A gripal, în mod simplificat, contine la suprafata doua proteine care joaca un rol în determinarea organismului pentru a produce anticorpi si interferoni, substante ce, in final, duc la vindecarea unei gripe si la protejarea de infectie in caz de repetarea contactului cu o persoana bolnava de gripa. Una dintre proteine este Hemaglutinina notata cu H, fiind identificate 16 variante ale ei si rezultând astfel 16 serotipuri diferite. Cealalta proteina este Neuraminidaza, notata cu N. Ea este de 9 tipuri si realizeaza, asadar, 9 subtipuri virale. Prin combinare se deduce ca exista posibilitatea a 144 de tipuri si serotipuri de gripa A. 

Imunitatea care se capata dupa boala este stricta de tip. Nu toate combinatiile sunt foarte agresive pentru om. Cea mai agresiva este gripa H1N1. Prezinta o sumbra celebritate "Gripa Spaniola", care a fost de tip H1N1 si a condus la moartea a peste 40 de milioane de oameni intre anii 1918-1920. Tot gripa de tip H1N1 a fost "Gripa porcina" din anul 2009, soldata, de asemenea, cu câteva zeci de decese. "Gripa asiatica", de tip H2N2, a ucis 1,5 milioane de oameni, iar gripa "Hong Kong", de tip H3N2, a decimat 700.000 de oameni. Este de subliniat ca gripa spaniola (din 1918) si cea porcina (din 2009), desi ambele de tip A, H1N1, difera din punctul de vedere al proteinelor constitutive ale virusului, altfel spus un vaccin pentru gripa spaniola nu protejeaza (decât partial si incomplet) împotriva gripei porcine. Acest lucru este explicabil prin aceea ca, de la sezon la sezon, virusurile gripale pot suferi fie mutatii genetice spontane, fie un mixaj al materialului genetic viral, din doua virusuri distincte rezultând unul nou, de obicei mai agresiv. Acesta este si motivul pentru care esueaza campaniile de vaccinare pentru gripa sezoniera.

Gripa poate determina moartea iminenta
Starea gripala debuteaza la ore sau maxim zile dupa un contact infectant, prin nas înfundat, usoara ameteala, indispozitie, dureri de cap, pentru ca în una-doua zile sa se instaleze catarul acut al cailor respiratorii superioare. Catarul acut înseamna înrosirea zonei, cresterea cuantumului de secretii, o anume tumefiere (umflare) locala si durere (prin extensie, atunci când avem conjunctivita cu ochi rosii, durerosi, lacrimosi, se poate spune ca avem catar acut ocular - poate însoti gripa).

Caile aeriene sunt organe tubulare, iar catarul face ca ele sa se îngusteze si sa genereze senzatia subiectiva ca sunt partial înfundate. Durerea este resimtita preponderent ca durere în gât. Excesul de secretii nazale face ca nasul sa fie înfundat, iar cel afectat sa respire pe gura. Durerea si excesul de secretii din gât favorizeaza tusea, care se poate finaliza cu o varsatura. Tusea este, initial, uscata. Secretiile sunt, la inceput, transparente si fluide, iar ulterior se îngroasa si devin tulburi, intrucat contin reziduuri celulare ale celulelor nazale sau de aparare, distruse de virus. Acestea se pot constitui în suport nutritional pentru bacterii si poate surveni suprainfectia bacteriana. Pe lânga neplacerile date de afectarea functiei respiratorii (care la copilul sub 2 ani poate îmbraca aspect asfixiant de bronsiolita - cu necesitate de oxigen pe masca), gripa se însoteste de dureri de cap, ameteli, greturi, febra înalta, dureri ale ochilor, dureri musculare, tremuraturi si frisoane, stare de rau general, iar la adulti, uneori, pâna la senzatia de moarte iminenta. Evolutia naturala a gripei este, de regula, cu vindecare totala, cu sau fara medicatie. De mare importanta sunt, totusi, repausul la pat si o foarte buna hidratare cu ceaiuri.

Tratamentul gripei
Complicatiile gripei apar atunci când boala "nu este respectata", bolnavul nu sta la pat, continua expunerea la factori atmosferici stresanti, precum aer rece, pulberi, praf, sau regimul de efort fizic este excesiv pentru posibilitatile organismului debilitat de boala. Complicatiile pot fi pulmonare, precum pneumonii bacteriene, bronho-pneumonii, "apa la plamân" sau la distanta, ca miocardite, endocardite, encefalite. Tratamentul gripei este unul de tip profilactic si consta în evitarea contaminarii prin expunere la virus. Profilaxia primara presupune un ansamblu de masuri care tintesc cresterea rezistentei organismului prin calire progresiva la aer rece, prin sport, înot, schi. Drumetii montane, mers pe jos, sport de orice fel. Îmbracamintea va fi usoara, comoda si calduroasa. Evitarea aglomeratiilor, purtarea unei masti sau a fularului care sa acopere nasul si gura protejeaza în dublu sens: pe noi de altii si pe altii de noi. Alimentatia trebuie sa fie diversificata si bogata în toate principiile alimentare. Un rol important îl au fructele prin cantitatile mari de vitamina C, ardeiul iute, capia, varza. Vitamina C are rol antioxidant si, la nevoie, se poate suplimenta cu 1-2 cp/zi. Tot din categoria antioxidanti cu rol protector sunt ceaiul verde sau negru, cafeaua, ciocolata. Profilaxia secundara implica un act medical si se face prin vaccinare antigripala. Ea este utila mai ales în caz de epidemie sau pandemie cu un virus mutant. Vaccinarea pentru gripa sezoniera se aplica la extremele de vârsta (copii si batrâni), unde profilaxia primara expusa nu poate fi aplicata decât partial. 

Vaccinul antigripal se prepara pe oua embrionate (puse la clocit), însamântate cu virusul care a circulat in sezonul rece anterior (asa este conventia). Trecerea succesiva pe mai multe oua determina atenuarea agresivitatii, iar filtratul este inactivat prin tratare chimica. Vaccinul final contine, de obicei, o tulpina de virus H1N1, una H3N2 si o a treia de virus B. Daca una dintre cele trei tulpini de virus sufera o mutatie de la un an la altul, atunci vaccinul nu mai are rol protectiv pentru respectiva tulpina, precum a fost situatia cu vaccinul antigripal produs de Institutul Cantacuzino Bucuresti, care nu proteja împotriva unei mutatii a virusului B aparuta peste an. Pentru ca vaccinul antigripal sa fie protectiv, trebuie sa contina la modul ideal virusul care circula efectiv intr-o populatie sau a dat o mica epidemie. Este cazul gripei porcine 2009, care a fost stopata si pe aceasta cale. Tratamentul medicamentos se face adresându-se mai ales simptomelor. Agentii antivirali, precum Oseltamivir (Tamiflu), sunt rezervati doar cazurilor grave spitalizate. 

Simptomele de gripa pot fi facute suportabile prin:
- repaus la pat, care face energiile organismului sa fie dirijate catre lupta cu virusul; 
- durerea de cap cedeaza la Aspirina, Paracetamol sau Ibuprofen; 
- nasul se desfunda cu spray-uri decongestionante sau inhalatii de oleuri eterice (eucalipt) în ceai de mustel; 
- febra raspunde tot la Aspirina, Paracetamol sau Ibuprofen; 
- tusea la adult raspunde la codeina fosforica, iar la copii peste 2 ani, Oxeladina. 

Este de remarcat ca febra e mecanismul natural de aparare. La febra de 40 de grade se sintetizeaza cu de pâna la zece ori mai rapid interferoni si anticorpi antivirali. In incheiere, este, deci, de subliniat ca febra va fi moderat tratata, doar cât sa devina suportabila, altfel boala se lungeste. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

iarna gripa perioada rece virusuri virusurile gripale hemaglutinina
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1688 (s) | 34 queries | Mysql time :0.048549 (s)