News Flash:

Cea mai raspandita boala genetica

22 Martie 2012
5447 Vizualizari | 2 Comentarii
dr Tudor Ciuhodaru
Boala celiaca (celiachie, intoleranta la gluten sau enteropatie glutenica) este o afectiune digestiva cronica datorata ingestiei de gluten, ce duce la impiedicarea absorbtiei nutrientilor, vitaminelor si mineralelor la nivel intestinal prin antrenarea unei reactii imunitare anormale care provoaca distrugerea atat a glutenului, cat si a mucoasei intestinale  Cauzele implica si factori genetici, si factori de mediu  Se considera ca, atunci cand un membru al familiei este afectat, riscul de survenire a bolii este de 10%

In conditiile in care opt din zece romani prezinta intoleranta alimentara la cel putin un aliment, iar trei din patru copii nu asimileaza corespunzator laptele de vaca si albusul, tragem un semnal de alarma privind intoleranta la gluten. Boala celiaca (celiachie, intoleranta la gluten sau enteropatie glutenica) este o boala digestiva cronica datorata ingestiei de gluten, ce duce la impiedicarea absorbtiei nutrientilor, vitaminelor si mineralelor la nivel intestinal prin antrenarea unei reactii imunitare anormale, care provoaca distrugerea atat a glutenului, cat si a mucoasei intestinale.

La persoanele celiace, ingestia de gluten antreneaza o reactie imunitara anormala in intestinul subtire. Aceasta reactie distruge nu numai glutenul, ca si cum ar fi periculos pentru organism, ci ataca si mucoasa intestinului. Concret, in ciuda unei alimentatii sanatoase, persoanele celiace sufera de malnutritie. Glutenul este o masa proteica elastica si vascoasa prezenta in majoritatea cerealelor (grau, orz, ovaz si secara), responsabila de dospirea produselor de panificatie si care serveste drept liant alimentar. Reactia alergica este indreptata impotriva gliadinei (o fractiune de proteina prezenta in glutenul din grau), a hordeinei (in cazul orzului) sau a secalinei ( pentru secara). Boala celiaca este cea mai raspandita afectiune genetica din Europa, afectand intre 2-15% din populatie. Raportarile facute de spitalele din Romania indica aproximativ 200.000 de bolnavi cu celiachie, dar numarul pacientilor ar putea fi mult mai mare. Comisia de Sanatate a Camerei Deputatilor a adoptat cu unanimitate de voturi propunerea legislativa privind etichetarea produselor ce contin gluten sau lactoza. Urmeaza ca, prin adoptarea in plen, sa fie salvata viata a sute de mii de romani ce au zilnic existenta pusa in pericol de aceste produse.

Cauze, simptome
Cauzele implica atat factorii genetici, cat si cei de mediu. Se considera ca atunci cand un membru al familiei este afectat, riscul de survenire a bolii este de 10%. Sunt incriminate obiceiurile alimentare din primele luni de viata: durata alaptarii, momentul introducerii cerealelor in alimentatia sugarului si cantitatea de cereale consumata, iar declansarea la adult este adesea legata de un stres fizic(chirurgie, sarcina, nastere, infectii virale) sau de un stres emotional puternic. Simptomele difera de la un caz la altul, de la simptome usoare, care trec deseori neobservate, la simptome si complicatii severe care au un impact negativ asupra vietii de zi cu zi. Cel mai adesea au un caracter intermitent si includ meteorism, disconfort abdominal sau durerile abdominale care sunt cauzate de digestia proasta a alimentelor la nivelul intestinului subtire si a colonului (intestinul gros). De asemenea, apar tulburari de tranzit: de obicei, diaree apoasa cu scaun deschis la culoare, spumos si urat mirositor. Scaunul contine o cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor, fiind, de asemenea, foarte aderent. Totodata, apare scaderea in greutate, in ciuda unui apetit normal, importanta mai ales in randul copiilor, care, din pricina tulburarilor de digestie si absorbtie, nu se mai dezvolta normal (subnutriti), astenie, fatigabilitate, anemie; osteoporoza si alte probleme osoase, datorate slabei absorbtii intestinale a calciului alimentar; infertilitate feminina si amenoree (lipsa menstruatiei); pubertate intarziata; infectii respiratorii recurente (frecvente); tulburari de memorie si concentrare; tulburari psihice precum iritabilitatea la copii si depresia la adulti. Toate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori diagnosticul bolii.

Pierderea sarcinii si malformatiile congenitale, doua complicatii
Complicatiile includ: limfomul si adenocarcinomul sunt tipuri de cancer care pot afecta intestinul; osteoporoza reprezinta o afectiune in care structura osoasa se slabeste, oasele se fisureaza si se rup foarte usor. Slaba asimilare de calciu este un factor care contribuie la aparitia osteoporozei. 

Pierderea sarcinii 
si malformatiile congenitale ale copilului, ca de pilda probleme ale canalului/tubului neural, sunt unele riscuri care apar in caz ca mamele insarcinate nu au urmat tratament contra celiachiei, datorate proastei asimilari de substante hranitoare. O alta complicatie este statura mica ce apare ca urmare a proastei asimilari de substante hranitoare in perioada critica de crestere si dezvoltare a copilului. Copiii care sunt diagnosticati si primesc tratament inainte ca perioada de crestere sa se fi terminat, pot avea o perioada de recuperare. Atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilari de acid folic. Lipsa acidului folic produce depozite de calciu, numite calcifieri, care se formeaza pe creier, iar in timp creeaza atacuri de apoplexie. Diagnosticul bolii diferential se face cu alte afectiuni, precum intoleranta alimentara sau sindromul intestinului iritabil, fiind deseori de excludere a celorlalte afectiuni cu simptome similare, dar care nu raspund la tratament.

Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire, interventie realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv). Nu exista un tratament care sa vindece boala celiaca. In schimb, adoptarea pe viata a unui regim fara gluten permite disparitia completa a simptomelor, tratarea carentelor si prevenirea eventualelor complicatii. In majoritatea cazurilor, tesuturile mucoasei intestinale se refac. Aceasta vindecare se produce in cateva luni la un tanar, in timp ce la pacientul adult perioada de refacere poate dura 2 - 3 ani. In mod exceptional, simptomele pot persista chiar si la cateva luni dupa adoptarea unei alimentatii fara gluten. 

Regimul fara gluten presupune interzicerea mai multor alimente consumate in mod obisnuit: painea si pastele de grau. Dar glutenul nu se gaseste numai in cereale, ci se ascunde si in numeroase alimente din comert, ce utilizeaza glutenul ca ingredient. Intrucat o cantitate infima de gluten poate afecta intestinul, determinand reaparitia simptomelor, este necesara o mare vigilenta in alegerea produselor. Produsele ce contin gluten sunt: grau, gris, cuscus, orz, ovaz, secara si soiurile hibride. Se pare ca secara pura este tolerata, dar riscul contaminarii cu alte cereale este crescut. Hrisca trebuie uneori evitata. Aceste cereale se gasesc sub numeroase forme (faina, gris, fulgi) in produsele de brutarie, de patiserie, in paste, batoane de cereale, biscuiti, aluaturi etc.

Produsele din comert: glutenul se gaseste in iaurturile cu fructe, inghetata, ciocolata calda, cuburi pentru ciorba, anumite tipuri de branza, carne la conserva, carnati, sos de tomate, unt de arahide etc. Glutenul serveste de liant alimentar si se ascunde sub mai multe denumiri in listele de ingrediente ale produselor: malt, amidon (de grau, orz, secara etc.), proteine vegetale hidrolizate si proteine vegetale texturate. Glutenul se gaseste si in anumite bauturi: bere, gin, whisky. Chiar si unele produse cosmetice (rujul) pot contine urme de gluten. 

In bucatarie, trebuie acordata o atentie deosebita pentru a nu contamina alimentele fara gluten. Contaminarea se poate produce atunci cand produsele fara gluten sunt preparate intr-un vas nespalat in care s-au aflat alimente ce contin gluten. Se intampla ca produsele fara gluten sa fie contaminate in timpul proceselor de productie, transformare sau ambalare. In aceasta privinta, produsele etichetate "fara gluten" sunt mai sigure. Alimentatia persoanelor celiace trebuie sa fie bogata in alimente proaspete, cat mai putin transformate: fructe si legume; carne, peste; leguminoase si soia, unele cereale (orez, mei, quinoa), unele tipuri de faina (de orez, porumb, cartofi, naut, soia), majoritatea produselor lactate pot fi consumate, dar persoanele cu intoleranta la lactoza le pot evita timp de cateva luni.

Tratament medicamentos
De cele mai multe ori, nu trebuie un tratament medicamentos pentru boala celiaca. In cazul copiilor, poate fi necesara suplimentarea dietei cu fier si calciu. Odata cu inceperea dietei alimentare fara gluten, simptomele dispar, de obicei, dupa 2-3 saptamani si, odata cu vindecarea leziunilor intestinale, absorbtia revine la normal. Medicatia este necesara doar atunci cand apar complicatii severe ale bolii sau in cazul copiilor cu simptome persistente, in ciuda dietei fara gluten. Tratamentul este administrat pana la remiterea simptomelor. Unele complicatii, precum deficitul staturo-ponderal, nu se pot trata prin administrarea medicamentelor. Rar, unii copii cu boala celiaca si cu dieta fara gluten au nevoie de tratament cu medicatie corticosteroida pentru a reduce inflamatia intestinala si a imbunatati absorbtia intestinala a nutrientilor si vitaminelor. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

intoleranta alimentara gluten cauze simptome stres fizic
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

vio  | #433
BRAVO!BRAVO!!BRAVO!!!In sfarsit,se ocupa cineva in mod serios si in romania de boala aceasta grava!Felicitari medicului TUDOR CIUHODARU!!
ana  | #434
Dar statul roman ii ajuta pe adultii bolnavi de celiachie!?
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2056 (s) | 23 queries | Mysql time :0.051535 (s)