News Flash:

Ce inseamna sa fii semisomniac

3 Februarie 2014
1072 Vizualizari | 0 Comentarii
Adormi cu dificultate aproape în fiecare noapte? Somnul îţi este întrerupt de grijile zilei de maine? Te trezeşti greu şi eşti obosit toată ziua? Ai putea fi una dintre milioanele de victime ale semisomniei.
„Am uneori prostul obicei să termin munca pe net aproape de momentul de mers la culcare şi mi-e greu să adorm, pentru că încă «raşnesc» toate ideile de peste zi, planuri pentru ziua următoare, caut soluţii... Şi mi se întamplă să mă foiesc încă două ore după aceea, pentru că-mi simt creierul în priză“, povesteşte Ramona Iftode, web designer, 35 de ani, din Timişoara, cunoscută în mediul online drept Dojo (dojoblog.ro).

Vezi si: Medicamentele si insomnia
 
Situată oarecum la graniţa cu insomnia, tulburarea de somn ce defineşte problemele despre care vorbeşte Ramona Iftode este mult mai des întalnită şi, totuşi, mai puţin cunoscută. Specialiştii în somnologie au cumulat de curand manifestările pe care le enumeră ea sub denumirea de „semisomnie“.
„Diagnosticul“ de semisomniac
Fiind o tulburare atat de nou definită, nimeni nu are astăzi diagnosticul de semisomniac. Cu toate acestea, aproape toţi angajaţii din corporaţii şi persoanele care lucrează 10-12 ore pe zi se regăsesc în descrierea manifestărilor problemei de somn, cred specialiştii.
„Cum putem să ne dăm seama dacă suferim de semisomnie? Sunt cateva categorii de evenimente pe care le putem observa: ne trezim de mai multe ori pe noapte, cu toate că adormim la loc, dimineaţa ne trezim cu mintea deja alertă, activată, cu toate planurile pentru ziua ce urmează deja în cap. Un alt indicator este că dimineaţa ne trezim obosiţi. N-avem sentimentul că somnul a fost odihnitor“, explică psihoterapeutul cognitiv-comportamental Bogdana Bursuc, de la Mind Institute din Capitală.

Vezi si: Leac natural pentru insomnie
 
Insomnie şi nu prea
Semisomnia a fost numită „sora mai mică a insomniei“ de către cel care a definit această tulburare de somn, medicul expert în somnologie Neil Stanley, din Marea Britanie.
A fi insomniac înseamnă a nu dormi nopţi întregi timp de mai multe săptămani la rand şi, deci, o agonie care duce la productivitate redusă la minimum, dar şi un sistem imunitar scăzut, o predispoziţie crescută considerabil la o sumedenie de boli, dintre care cele mai importante sunt depresia, hipertensiunea arterială şi bolile cardiovasculare care pot culmina cu un infarct sau cu un accident vascular cerebral.
Semisomnia nu este la fel de distructivă, dar este departe de a fi inofensivă, avertizează specialiştii. „Chiar şi privările moderate de somn ne afectează performanţa la serviciu şi capacitatea de a ne menţine alerţi pe parcursul zilei. Ba, mai mult, orice pierdere de somn ne dă peste cap metabolismul şi, dacă se repetă mai multe nopţi la rand, ne afectează chiar la nivel genetic“, subliniază medicul Neil Stanley.

Vezi si: Licoarea care te scapa de insomnie
 
Tehnologia face somnul efervescent
Odihna semisomniacului este efervescentă, agitată, „zgomotoasă“, plină de informaţii, fiindcă mintea rămane la un nivel crescut de activitate, în loc să se relaxeze, au constatat specialiştii care au studiat tulburarea de somn.
„In mod normal, în timpul somnului, creierul procesează informaţiile pe care le-a acumulat pe parcursul zilei. Dar partea creierului care se ocupă cu acest lucru este relativ mică şi nu poate face faţă volumului mare de informaţii asimilate prin conectarea constantă la tehnologiile moderne şi la internet“, lămureşte problema Nerina Ramlakhan, specialist în somnologie la spitalul Capio Nightingale din Londra.
De vină pentru instalarea tulburării de somn este, pană la urmă, nu neapărat jobul pe care cu toţii am prefera să-l incriminăm, ci mai noul obicei de a sta permanent legaţi de telefon, tabletă, laptop şi alte device-uri. Tocmai acele mici şi aparent nevinovate gesturi prin care ne „deconectăm“ de la problemele de serviciu sau de la orice altă activitate, fie ea desfăşurată în public sau în intimitate, de fiecare dată cand sună alerta de la e-mail, Yahoo! Messenger, Facebook Messenger, WhatsApp şi altele.
Creierul rămane hiperactiv
„Oricat de stresantă a fost ziua ta la serviciu, creierul are capacitatea de a depăşi dificultăţile pe parcursul nopţii, iar tu să te trezeşti a doua zi ca nou. Aceasta cu condiţia ca mintea să se poată relaxa. Dar modurile în care obişnuim să ne relaxăm în ziua de astăzi, pe Tweeter în timp ce ne uităm la televizor, verificand ce mai face lumea pe Facebook, făcand cumpărături online, ei bine, toate acestea menţin creierul într-o permanentă stare de hiperexcitabilitate, de alertă, inclusiv cand te aşezi în pat“, precizează un cercetător american, Jean Gomes,  directorul proiectului Energia (The Energy Project), o firmă de consultanţă cu privire la eficientizarea muncii. Echipa lui Gomes a studiat cinci ani obiceiurile şi manifestările a 30.000 de persoane din SUA încadrate de somnologi în categoria semisomniacilor.
Fiecare zi petrecută astfel este ca un cerc vicios, iar manifestările severe încep să apară atunci cand acest stil modern de viaţă este dublat de stresul de la serviciu. Atunci, semisomniacul se chinuieşte chiar şi două ore să adoarmă şi, în plus, se trezeşte aproximativ 30 de minute în fiecare noapte fiindcă mintea pare să fugă încontinuu.
„Toate potecile noastre de pe creier pot fi dinamizate, antrenate să gandească, dar în condiţiile în care avem preocupări foarte intense de-a lungul unei zile sau de-a lungul unei perioade, îmi imaginez că e greu să-ţi întrerupi mintea la comandă. Această inerţie îşi spune cuvantul şi ne va fi foarte dificil să adormim la comandă sau să ne menţinem somnul lin pe tot parcursul nopţii“, completează psihologul clinician Paul Moroşanu, din Bucureşti.
„Ne forţăm genele“
Obiceiurile proaste legate de somn, cum ar fi mersul la culcare după 12.00 noaptea, trezitul de fiecare dată cand primim un semnal din partea computerului sau al telefonului mobil cum că a făcut cineva ceva pe Facebook, toate acestea ne afectează profund, pană la nivelul genelor, avertizează specialiştii. „Astăzi nu mai respectăm natura, de exemplu, nu respectăm ciclul circadian noapte-zi. Mancăm noaptea şi forţăm nişte gene să funcţioneze, cand ele natural ar trebui să se relaxeze. Genele respective vor acumula o substanţă nocivă. Un alt exemplu este în cazul copiilor. Dacă adorm înainte de ora 12.00 noaptea, atunci hormonul de creştere îşi face treaba şi copiii cresc normal în înălţime, şi nu în lăţime, cum se întamplă dacă ei se aşază în pat după miezul nopţii“, explică prof. dr. Natalia Cucu, specialistă în epigenetică, de la Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

semisomnie semisomniac
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1963 (s) | 34 queries | Mysql time :0.046220 (s)