News Flash:

Cancerul veziculei biliare. Diagnostic si tratament

24 Ianuarie 2012
4412 Vizualizari | 0 Comentarii

Studiile de laborator folosite in diagnosticul cancerului de vezica biliara includ:

-masurarea markerului tumoral CA19-9, acesta poate fi crescut semnificativ incolangiocarcinom si in cancerul vezicular; 
-testarea functiilor hepatice evidentiaza cresterea nivelului fosfatazei alkaline si a bilirubinei; 
-cercetarea functiei renale inainte de a efectua un computer tomograf-analiza urinii si creatinina; 
-hemoleucograma-anemia poate fi un indicator al bolii avansate. 

Cancerul veziculei biliare. Cauze si simptome 

Studii imagistice includ: 
1. Ecografia
Este testul standart initial la pacientii cu durere in hipocondrul drept. Se poate identifica o masa la 50-75% din pacientii cu cancer. Poate de asemeni identifica leziunile metastatice din ficat. 

2. Tomografia computerizata
Poate fi utila la pacientii cu durere in hipocondrul drept si poate demonstra invazia tumorala in afara veziculei biliare. Poate evidentia metastazele la distanta din abdomen sau pelvis. Invazia hepatica apare in 60% din cazuri, iar combinatia dintre echografie si computer tomografie prezinta detalii ale extensiei neoplazice. 

3. Rezonanta magnetica nucleara 
Este utila pentru determinarea extensiei metastatice in ficat. Poate da detalii asupra vascularizatiei prin angiograma de rezonanta magnetica si colangiograma cu rezonanta magnetica. 

4. Colangiografia percutana sau endoscopica retrograda poate stabili diagnosticul de cancer prin citologia bilei. 

5. Ecografia endoscopica poate fi utila pentru a determina adenopatia regionala si invazia cencerului in peretele veziculei biliare. 

6. Angiografia
Poate fi utilizata pentru a confirma invazia venei portale sau a arterei hepatice si poate asista in planificarea preoperativa pentru rezectia definitiva. 

Proceduri efectuate: 
1. ERCP poate demonstra locul obstructiei prin injectie directa retrograda si poate exclude patologia ampulara prin evaluare endoscopica. Biopsia prin periere, citologia, aspiratia pe ac prin ERCP pot preleva material pentru histologie. Stentarea paliativa pentru a ameliora blocajul biliar poate fi efectuata prin acest procedeu. 

2. Colangiografia percutana transhepatica-PTC poate permite accesul la arborele biliar proximal care a devenit obstruat prin cresterea excesiva a tumorii. Se poate obtine material citologic prin drenaj. 

3. Examenul histologic
Adenocarcinomul este forma histologica cea mai comuna a carcinomului veziculei biliare. Acesta cuprinde citeva subtipuri: papilar, nodular si infiltrativ. Tipul papilar pare sa fie mai putin agresiv si localizat, cu un prognostic mai bun decit celelalte forme. Alte forme de cancer vezicular mai rare sunt: carcinomul scuamos, carcinomul cu celule mici, sarcomul, carcinoidul, limfomul si melanomul. 

Gradul de diferentiere este de asemeni foarte important. Tumorile slab diferentiate se asociaza cu un prognostic slab fata de cele infiltrative, bine diferentiate cu metaplazie. 

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: colecistita acuta, tumorile arborelui biliar, colangita sclerozanta.

Tratament
Singurul tratament curativ este rezectia chirurgicala. Rezectia in bloc a veziculei biliare si ganglionilor limfatici portali dezvolta o rata a mortalitatii post-operative crescuta. Rolul teraiei de iradiere adjuvante este de a controla depozitele reziduale microscopice ale carcinomului in patul tumoral si ganglionilii limfatici regionali. Rolul radioterapiei cu sau fara chimioterapie este de a ameliora simptomele. Rar poate creste supravietuirea. 

Terapia chirurgicala 
Rezectia completa a tumorii este singura optiune de vindecare. Din nefericire doar o mica parte din pacientii aflati in stadii precoce pot fi selectionati. 

Pacientii care asociaza cancer si vezicula de portelan au indicatie pentru colecistectomie deschisa chiar daca sunt asimptomatici. Laparoscopia trebuie evitata datorita riscului de insamintare peritoneala tumorala. 

Daca tumora este un carcinom in situ sau invadeaza doar lamina proprie iar marginile rezectiei sunt negative, observarea post-operativa este suficienta. Daca tumora depaseste lamina propria iar marginile rezectiei sunt pozitive este necesara rezectia secundara daca nu s-a descoperit invazie metastatica la testele imagistice. Chirurgia aditionala trebuie sa includa rezectia hepatica partiala si limfadenectomie regionala (porta hepatis, ligamentul gastrohepatic si ganglionii limfatici retroduodenali) . O rezectie a ductului biliar poate fi de asemeni necesara in functie de dimensiunile tumorei si localizare. 

Rolul chirurgiei la pacientii cu cancer nerezecabil este limitat la biopsierea tumorii pentru diagnostic si proceduri de decompresie biliara. 

Radioterapia
Rolul radioterapiei este neclar deoarece a fost folosita rar si cu rezultate nesatisfacatoare. Radioterapia a fost folosita in situatii variate precum: dupa rezectii curative cu margini pozitive, boala microscopica reziduala si paliativ dupa bypass. S-au obtinut rate crescute de supravietuire dupa chirurgie curativa si boala reziduala minima. Supravietuirea la acesti pacienti variaza intre 6-7 luni si poate fi prelungita pina la 12 luni cu radioterapie externa. Supravietuirea creste iar riscul de metastaze limfatice este minim. 

Toti pacientii cu cancer care depaseste mucoasa sunt candidati pentru radioterapie externa. 

Chimioterapia
Terapia cu 5-fluorouracil este administrata in asociere cu radioterapia ambele cu rol adjuvant si paleativ. Gemcitabina ca agent unic este foarte eficienta la pacientii cu boala nerezecabila recurenta sau metastatica. Combinatia gemcitabina cu cisplatin sau cu capecitabina poate fi mai eficienta decit gemcitabina singura. 

Totusi chimioterapia nu a dat rezultate favorabile pentru cancerul veziculei biliare dea lungul timpului. 

Prognostic 
Supravietuirea la 5 ani este corelata cu stadiul bolii la prezentare. Doar 10-20% dintre pacienti se prezinta cu boala localizata. Rata de supravietuire la 5 ani pentru cei cu cancer localizat este de 40%, pentru cancer regional de 15% iar pentru cancer la distanta de 10%. Media de supravietuire pentru cancerul cu diseminare la distanta este de 2-4 luni.

Sursa: Romedic.ro


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ecografia tomografia computerizata colangiografia percutana ercp
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1690 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014750 (s)