News Flash:

Bulbul rahidian - notiuni de anatomie

3 Ianuarie 2012
9328 Vizualizari | 0 Comentarii

Bulbul rahidian este asezat in etajul posterior al cutiei craniene, este situat in continuarea maduvei spinarii de unde si denumirea de medulla oblongata intre decusatia piramidelor (caudal) si santul bulbo-pontin (cranial). Are o forma de trunchi de con cu baza mica in jos de circa 3 cm inaltime putin inclinat in partea sa superioara si o grutate de 6-7 grame.

Bulbul este delimitat in jos de o strangulatie numita gat sau colet al bulbului care-l separa de maduva spinarii si este delimitat de santul bulbo-pontin. Fata ventrala a bulbului prezinta o fisura mediala anterioara care este profunda si se termina in santul bulbo-pontin printr-o gaura (formen ceecum) , aceasta fisura mediala este intrerupta in partea de jos prin incrucisarea  fibrelor superioare denumita sidecusatie a piramidelor. 

Fisura mediana ventrala separa cordoanele ventrale , piramide bulbare sunt protuberante mai late in partea de sus decat in pertea de jos limitate in lateral de fiecare parte de cate un sant lateral ventral. Santul preolivar de unde ia nastere perechea doisprezece de nervi cranieni sau nervul hipoglos prin unirea a zece- cincisprezece radiculite.

Din santul bulbo-pontin deasupra piramidelor ia nastere perechea sase de nervi cranieni numit si nerv abduces sau nerv motor ocular extern .

Fata dorsala a bulbului practic  treimea inferioara a bulbului de circa 1 cm nu se poate diferentia de maduva spinarii iar santul medial dorsal separa coloanele dorsale care apar  ca doua protuberante care corespund fasciculelor gracilis sau Goll si cuneiform sau Burdach.  In partea superioara se prezinta nucleul Goll si nucleul Burdach, cele doua treimi superioare de circa 2 cm par sa continuie cordoanele dorsale prin doua cordoane divergente numiti corpi restiformi intre care se intinde o panza ependimara numita membrana tectoria care tine de ventriculul patru si este perforat de deschiderea mediana a gaurii Manjondy, mai sus corpii restiformi devin peduculi cerebelosi.

Bulbul contine canalul central, in jumatatea inferioara, continuarea celui medular. In jumatatea superioara prin disparitia peretelui dorsal si largirea sa in sens transversal canalul central participa la formarea planseului ventriculului patru.

Rolul si leziunile bulbului rahidian
Bulbul are rolul de a conduce impulsuri ascedente si descedente, este centrul nervos al unor functii de o deosebita importanta. Astfel in bulb se afla centrul respirator , centri cardiomotori si vasomotori in care se inchid reflexele sinocarotidian, endocardo aortic. In bulb se mai afla centrul deglutitiei, al vomei, centrul salivator inferior.

Leziunile bulbului da divrse etiologii, determina tulburari motorii, cerebeloase, senzitive, de nervi cranieni si vegetative. Tulburarile motorii se prezinta sub forma de hemiplegii de partea opusa leziunii cu prinderea nervilor bulbari de aceiasi parte cu leziunea realizand hemiplegii alterne. Leziunile bilaterale piramidale duc la tetraplegii iar cele  de la nivelul decoasatiei piramidale relizeaza hemiplegii cruciate. Tulburarile cerebeloase intereseaza membrele de aceiasi parte cu leziunea prin afectarea portiunii incipiente a pedunculului cerebelos inferior(corpul restiform).

Tulburarile senzitive apar de partea opusa leziunii, disociat ,de tip siringomielic (fasciculul spinotalamic dorsal -laterobulbar) sau de tip tabetic. Hemihipoesteziile sunt alterne prin  prinderea nucleului descendent al trigemenului cu tulburari de sensibilitate la fata homolateral.

Tulburari ale nervilor cranieni
Lezarea nucleului descendent al trigemenului duce la o hiperestezie sau o hemiestezie a fetei, mucoaselor conjuctivala, nazala si bucala cu pierderea a 2/3 anterioare a limbii de aceiasi parte si abolirea reflexului corneean.Interesarea nucleului glosofaringean determina tulburari de deglutitie pentru solide, pirderea sensibilitati faringiene in treimea posterioara a limbi cu interesarea gustului, reflex faringean abolit cu prezenta semnului cortinei in leziuni unilaterale.

In prinderea nucleului vagului apar tulburari de deglutitie a lichidelor prin paralizia valului palatin, cu refularea lor pe nas si voce nazonata, tulburari de sensibilitate la nivelul valului si   abolirea reflexului velopalatin. Cand leziunea interesaza si nucleul spinalului intern apar tulburari de fonatie cu voce bitonala in leziuni unilaterale si afonie in leziunea bilaterala. Leziunea nucleului hipoglos se manifesta prin paralizia limbii cu amiotrofii si fibrilatii musculare. Prinderea olivei bulbare duce la miclonii velopalatine ce se pot extinde si la muschii fetei, globilor oculari si limbii.

Tulburarile vegetative bulbare se caracterizeaza prin tulburari grave cardiovasculare, cu tahicardie permanenta sau intermitenta, uneori puls lent si crize sincopale, tulburari respiratorii cu dispnee continua sau paroxistica cu respiratie Cheyne-Stookes sau Kusmaul, respiratie stertoasa, cianoza si asfixie. Pot apare varsaturi si sughit.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

bulbul rahidian medulla oblongata
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1636 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014408 (s)