News Flash:

Bronsiectazia, o BOALA GRAVA DE PLAMANI! Iatacauzele, simptomele si tratamentul

29 Mai 2014
31718 Vizualizari | 0 Comentarii
Bronsiectazia este termenul care defineste o boala si descrie deteriorarea peretilor cailor respiratorii, ale bronhiilor sau plamanilor. Boala se caractarizeaza printr-o dilatare ireversibila si anormala a unei portiuni a arborelui bronsic si este foarte rar congenitala.
Componentele structurale ale peretelui bronsic sunt distruse, nu mai au aspectul normal. De asemenea anomaliile apar la nivelul cartilajului, tesutului elastic si muschilului, acestea se transforma in tesut fibros. Prin analiza microscopica se poate observa fibroza peribronhiilor, a bronhiilor dar si inflamatia acestora. Caile respiratorii situate la marginea bronhiilor sunt astupate de secretii, obturate si au o structura fibroasa. Inflamatiile duc la vascularizatia marita a peretelui bronsic, la largirea arterelor bronsice, la deschiderea unor legaturi intre circulatia arteriala din arborele bronsic si circulatia pulmonara.

Vezi si: Cati europeni mor din cauza bolilor provocate de fumat
 
Simptomele bolii:
Cel mai frecvent simptom este tusea productiva. Aceasta este deseori asociata cu productia de sputa purulena si urat mirositoare.
In unele cazuri tusea este asociata si cu starile febrile.
De asemenea, la 50% din cazuri sputa poate fi rosiatica, spumoasa, amestecata cu mucus, deci se ajunge la simptome de hemoptizie, sau de hemoragie in sistemul respirator. Astfel de sangerari apar datorita inflamarii mucoasei a cailor respiratorii care este foarte sensibila si friabila.

Vezi si: Unghiile de la picioare, "barometru" pentru cancerul pulmonar
 
Expectoratia este mai abundenta dimineata, uneori gura este plina de sputa.
De regula sputa se prezinta ca un lichid vascos alcatuit din doua straturi: din saliva si un lichid purulent.
Apar ulceratii ale peretelui bronsic si cresterea excesiva in volum a tesutului glandelor mucoase.
La unul din trei pacienti apar dificultati respiratorii daca se face efort.
La majoritatea pacientilor apar dureri in piept si modificari pleurale.
Starile depresive, de scadere a performantei fizice, senzatii persistenta de rau si de oboseala sunt frecvente din cauza mirosului urat al sputei si efortului facut mereu in procesul de eliminare a ei.
In timpul exagerbarilor se intampla frecvent sa creasca temperatura corporala.
In cazuri grave pacientii pot face febra mare inainte de expectoratie, iar dupa eliminarea abundenta a sputei temperatura corpului scade.
Daca boala apare in urma unor infectii specifice se poate spune ca este o forma de pneumonie severa care se va manifesta prin tuse accentuata si eliminarea de sputa prin expectoratie.

Vezi si: Diferente intre artere si vene
 
La unii pacienti boala pare asimptomatica sau se manifesta prin tuse uscata, neproductiva, fara eliminarea de sputa.
Cand infectiile sunt mari, apar stari febrile, tusea este cronica, eliminarea de sputa creste, aspectul ei este purulent si sangeriu.
In cazuri grave pacienti pot suferi de hipoxemie cronica, boli de inima, boli pulmonare si insuficienta cardiaca dreapta.
La copii poate sa apara o dezvoltare fizica intarziata, iar la adolescenti o pubertate intarziata.
Boala pote fi depistata prin radiografie toracica si bronhografie. Prin radiografie se pot observa spatiile chistice proeminente a nivelurilor hidroaerice ce pot sa apara datorita procesului de dilatare a cailor respiratorii. De asemenea se poate observa faptul ca lumenul este dens si opac datorita secretiilor din caile respiratorii, el in mod normal ar trebui sa fie radiotransparent. Prin bronhografie se obtine o imagine foarte clara a cailor respiratorii si este depistata boala. Aceasta metoda poate fi inlocuita cu tomografia computerizata TC care poate reda imaginea perfecta a cailor respiratorii dilatate chiar si in sectiune transversala. Pentru investigatii suplimentare se aplica bronhoscopia cu fibre optice si astfel se stabileste unde sunt obstructiile endobronsice. De asemenea testele cutanate, culturile de sputa si analizele serologice sunt alte metode care ajuta in stabilirea diagnosticului si pot duce la descoperirea unui ABPA (aspergiloza bronho-pulmonara alergica).
Cauzele aparitiei bronsiectaziei:
Boala apare datorita distrugerii peretelui bronsic. Poate fi cauzata de multe procese patologice care implica inflamatia si fibroza tesutului bronhopulmonar.
Ea apare datorita unor virusi, adenovirusi sau virusi gripali. Dintre acestia fac parte Klebsiella, Staphyloccocus aureus, Streptococcus pneumoniae, virusi anaerobi. Prin lipsa unui tratament corespunzator sau intarziat se poate ajunge la dezvoltarea bronsiectaziei.
De asemenea micobacteriile netuberculoase sunt asociate cu aceasta boala.
Mai rar bronsiectazia apare datorita infectiilor fungice sau a celor micoplastice.
Elementele structurale ale peretelui bronsic sunt afectate de infectii ce duc la inflamarea acestuia si la distrugerea lui.
Epiteliul bronsic incearca sa lupte impotriva infectiilor si agentilor patogeni, dar se inflameaza, este lezat si distrus de acestea. Dintre toxinele si microorganismele frecvent intalnite in asfel de cazuri fac parte: Haemo-philus influenzae si Pseudomonas aeruginosa. Protectia impotriva agentilor infectiosi este distrusa iar caile respiratorii sunt dilatate si ofera spatiu dezvoltarii bacteriilor.
La copii datorita unor microorganisme apar boli respiratorii acute care se pot complica foarte tare si duce la formarea de bronsiectazii.
Deseori medicii au gasit o legatura intre bolile aparatului respirator si o bronsiectazie. Astfel, la majoritatea pacientilor tineri (cum sunt copiii) boala a aparut ca o complicatie la sinuzita, vegetatiile adenoide si amigdalita cronica ca urmare a defectarii totale a sistemului de protectie a cailor respiratorii si respectiv infectarii intregului tract respirator (superior si inferior) al organismului.
Datorita unei imunitati scazute a organismului, la copii boala poate sa apara ca o complicatie dupa infectia cu pertussis sau rujeola.
De asemenea la copii boala poate sa se dezvolte din cauza aspiratiei unor corpi straini care provoaca obstructia endobronsica din cauza compresiei si secretiilor ganglionilor limfatici care au volumul marit.
O alta cauza ce declanseaza bronsiectazia este tuberculoza sau infectia cu virusul HIV.
Expunerea la substante toxice poate duce la aparitia bolii prin declansarea unor inflamatii puternice. Un astfel de caz este inhalarea de amoniac (sau a altui gaz toxic), de bacterii sau aspirarea de acid gastric.
Bronsiectazia a fost descrisa pentru prima oara in anul 1950 de Dr. Reid. Acesta a prezentat trei tipuri de bronsiectazii si anume: cilindrice, varicoase si saculare. In primul caz bronhiile sunt de forma unor cilindri tubulari dilatati in mod uniform care se termina brusc prin portiuni ale bronhiilor astupate cu secretii. In al doilea caz bronhiile sunt varicoase si au un aspect neregulat. In al treilea caz bronsiectaziile sunt chistice, se caracterizeaza printr-un aspect umflat al bronhiilor, acestea se termina cu formatiuni asemenea unor funduri de sac, astupate cu secretii specifice bolii.
Metode de tratament:
In primul rand este necesar sa se identifice cauza aparitiei bolii si sa se incerce eliminarea ei.
Reabilitarea arborelui bronsic este partea principala a oricarui tratament conservator. Aceasta presupune golirea acestuia de sputa si impactul local al agentilor antimicrobieni asupra florei producatoare de puroi.
Tratamentul prin solutii antiseptice, mucolitice si antibiotice faciliteaza evacuarea sputei purulente.
Exercitiile de respiratie sunt eficiente in cazul acestei boli.
Alimentatia de inalta calitate si consumul ridicat de proteine.
Prin administrarea de imunoglobulina se trateaza hipogamaglobulina.
Prin tuberculostatice se incearca vindecarea pacientilor care sufera de tuberculoza.
Prin glucocorticoizi se trateaza ABPA-ul (aspergiloza bronho-pulmonara alergica).
Vibratiile aplicate pe zona toracelui (drenajul postural sau terapia fizica) ajuta in cazul celor care au secretii abundente, la drenajul acestora si respectiv eliminarea lor.
In functie de tipul infectiei se aplica un tratament cu medicamente antibiotice. Dintre acestea fac parte ampicilina, cefaclorul sau amoxicilina, ele se iau cu prescriptie medicala, in functie de cultura sputei.
La pacientii care prezinta o hiperactivitate a cailor respiratorii si o obstructie reversibila a acestora se folosesc bronhodilatatoarele care ajuta la eliminarea secretiilor si ameliorarea obstructiei, scrie bodygeek.ro.
Embolizarea arterelor si rezectia chirurgicala a unei zone din plaman sunt metode ce se aplica in cazuri grave cand tratamentul conservator nu da rezultate si se poate ajunge la deces. Operatia chirurgicala se aplica de la varsta de 7-14 ani, deoarece la o varsta mai frageda nu poate fi stabilita cu exactitate intinderea leziunii si limitele acesteia. Multi pacienti tineri care au aceasta boala se pot vindeca prin metoda chirurgicala insa nu exista certitudinea ca va da rezultatele dorite in toate cazurile, ca boala va disparea la toti pacientii in procent de 100%. La personele trecute de 45 de ani care au aceasta boala nu se aplica frecvent astfel de metode chirurgicale deoarece ei prezinta deseori o forma extinsa a procesului patologic si diverse complicatii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

bronsiectazia plamani sputa purulenta boala grava hipogamaglobulina
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1720 (s) | 35 queries | Mysql time :0.046741 (s)