News Flash:

Boala periculoasa cauzata si de abuzul de medicamente

14 Ianuarie 2019
215 Vizualizari | 0 Comentarii

In decursul vietii este posibila aparitia unor momente de spaima, cand survin, pe neasteptate, hemoragii nemotivate si necontrolate, cu sange eliminat în diferite cantitati. Un regim de viata riguros, precum si urmarea anumitor proceduri terapeutice va pot scuti de aceste neplaceri. Hemoragiile digestive constau din iesirea sangelui din vasele sanguine în urma lezarii tubului digestiv si inundarea tesuturilor adiacente (hemoragii interne) sau evacuarea sangelui în exterior (hemoragii externe). În hemoragiile interne sangele se opreste în tesutul în care s-a spart vasul sanguin. Din cauza evolutiei agravante si imprevizibile se va apela, obligatoriu si de urgenta, la medic, pentru a elucida cauza sangerarii si pentru a începe tratamentul într-o faza incipienta.

În hemoragiile externe, declansarea bolii si efectele lor asupra organismului depind de locul producerii hemoragiei. Pot exista: - hemoragii externe superioare, denumite hematemeza, declansate în esofag, stomac, duoden, cu eliminarea sangelui pe gura; - hemoragii externe inferioare, denumite melene, declansate în intestinul subtire si colon, cu eliminarea sangelui prin scaun. Exista si alte forme de hemoragii externe, care nu au provenienta numai la nivelul tubului digestiv. Printre acestea amintim epistaxis - curgerea sangelui din nas, hematurie - urinare cu sange, metroragie - hemoragie uterina, hemoptizie - scuipare de sange rosu provenit din plamani, în caz de tuberculoza sau cancer pulmonar si hemoragie cerebrala - provocata prin ruperea unui vas sanguin la nivelul creierului (apoplexie).

Pierderile de sange prin hemoragie digestiva superioara pot fi de la cateva picaturi, pana la cateva sute de grame si chiar 1,5-2,5 litri, cand este posibila provocarea decesului. Provenienta sangelui este din artere sau din vene. Sangele arterial are culoarea rosie si curge sub forma de aruncaturi, în timp ce sangele venos curge în ritm constant si este mai închis la culoare, ajungand la aspectul de „zat de cafea“. Cele mai frecvente sangerari digestive superioare pornesc din gastrite acute sau cronice si din ulceratii peptice (ulcer gastric si duodenal), mai ales provocate de bacteria Helicobacter pylori. Ca frecventa cauzala, urmeaza hemoragiile produse prin sindromul Budd-Chiari, cu o tromboza a venelor hepatice, cu formare de cheaguri de sange sau cu aparitia unei tumori, manifestata prin ascita, ciroza hepatica si cancer (gastric sau hepatic). La nivelul tubului digestiv pot sa apara colite de iradiere, tumori maligne sau benigne pe esofag, stomac si duoden, pancreatite, colite si enterocolite infectioase si traumatisme abdominale. Nu se pot neglija efectele produse de unele boli ale sangelui (leucemie, hemofilie, purpura) care duc, în mod frecvent, la pierderi de sange prin gura. Accidental, actioneaza si unele intoxicatii (cu soda caustica, acizi minerali tari, sublimat coroziv, fosfor).

Este posibil ca pacientul sa fi facut greseli în regimul alimentar, sarac în proteine (carne) si în legumele si fructele care au activitate peroxidazica (fasole, conopida, pepene verde, ridichi). Tot greseala poate fi considerata si administrarea, în exces, a unor medicamente de sinteza chimica (aspirina, corticosteroizi, butazolidina), anticoagulante, antihipertensive (rezerpina) si antiinflamatoare (fenilbutazona, indometacina).

Simptomele caracteristice ale hematemezei sunt bine delimitate: - greturi, vome sangerande, uneori cu cheaguri;
- dureri abdominale si apetit redus; - scaderea tensiunii arteriale sistolice sub 9-10 mm Hg, concomitent cu cresterea pulsului peste 100 batai pe minut (tahicardie), cu mentiunea ca la prabusirea tensiunii spre valoarea zero poate interveni o stare de soc si deces; - pielea devine palida si rece, cu transpiratii persitente; - sete intensa si lipsa de aer; - anemie si scaderea rapida în greutate; - ameteli, lesin, soc hemoragic si pierderea cunostintei.

Diagnosticarea bolii pentru elucidarea cauzei declansatoare se face prin: endoscopie digestiva, angiografie selectiva si scintigrafie cu globule rosii marcate radioactiv. Melenele pot fi depistate si prin teste de laborator. Melena este o hemoragie externa inferioara, rectala, care consta din evacuarea, pe cale anala, a unui scaun de culoare rosie, caramizie sau neagra, ajungand pana la aspectul pacurei si miros dezgustator. Scaunul contine sange digerat, provenit din partile superioare ale tubului digestiv (stomac, duoden) si, mai ales, din segmentele inferioare ale intestinului subtire si ale colonului. Culoarea sangelui eliminat depinde de sediul de pornire a hemoragiei, în lungul tractului intestinal. Cu cat hemoragia este declansata mai aproape de anus, respectiv la nivelul rectului sau al colonului descendent, sangele va fi mai deschis la culoare. Exista si cazuri de melena cronica, în care sangele devine ocult (nu poate fi vazut cu ochiul liber si nici prin investigatii endoscopice sau colonoscopice). În acest caz, prezenta sangelui se poate depista prin teste de laborator. Aceste melene oculte, de lunga durata, saracesc organismul în fier si hematii, ducand la o anemie feripriva, cu evolutie grava. Primele simptome ale acestei anemii sunt: astenia, oboseala dupa eforturi usoare, paloarea pielii, unghii friabile, diminuarea apetitului.

Cauzele frecvente ale melenei pot fi puse pe seama unor afectiuni ale tractului gastrointestinal, cum ar fi: fisuri anale, hemoroizi trombozati, tumori si varice rectale, polipi pe colon, rectocolita, diverticuloza, inflamatii ale colonului (sau boala Crohn) si cancer de colon. Uneori, zona de declansare este în partea superioara a tubului digestiv, din cauza unor boli destul de grave, cum ar fi gastrita hemoragica, ulcerele peptice si parazitozele intestinale. S-a stabilit ca hernia hiatala este cauza a 10% din sangerarile oculte pierdute prin melene. Adesea, melena, vizibila sau oculta se asociaza cu anemia feripriva, cand pierderea de sange este concomitenta cu pierderea de fier, în dizenteriile bacteriene si parazitare sau în urma consumului unor medicamente toxice pentru tubul digestiv. Scaunele cu sange abundent trebuie sa fie un semn de alarma, întrucat se presupune ca ar exista un proces patologic care ar trebui sa fie identificat de urgenta. În acest caz, se impune spitalizare imediata a pacientului, unde i se va face rectoscopie, colonoscopie, fibroscopie gastrica si clisma baritala, pentru a stabili cauza sangerarii si tratamentul adecvat. Consumul de medicamente chimice este foarte periculos, deoarece s-au înregistrat multe hemoragii declansate la pacientii care au utilizat, în exces, aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante sau antiagregante plachetare.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

spaima hemoragii sange greturi voma cheaguri medicamente
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1503 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012713 (s)