News Flash:

Beneficiile consumului de hrisca

10 Iunie 2011
16285 Vizualizari | 0 Comentarii

Hrisca (Fagopyrum esculentum) este inclusa eronat in clasa cerealelor. Ea este mai degraba o planta ierboasa inrudita cu rubarba si stevia creata. Provine din zonele inalte ale Asiei, de unde a fost raspandita in intreaga Europa, mai ales in zona nordica, in urma cu mai bine de un mileniu. Hrisca este un aliment traditional in Rusia si in Ucraina, in Polonia si in Franta, dar si in zona nordica a Romaniei, mai ales in Bucovina, unde este un ingredient traditional pentru sarmale si pentru alte specialitati locale.

Elemente nutritive
70-80% din masa fructelor de hrisca este reprezentata de amidon, in care 25% este amiloza si 75% amilopectina. Proteinele se afla in proportie de 18% (dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre care se numara gluteina si globulina, si se evidentiaza concentratia deosebita de aminoacizi esentiali precum arginina, lizina, threonina, triptofanul, cisteina. Continutul in minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu. Un rol deosebit il au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile. 

De la hrisca se consuma plantele verzi, plantulele (de 5-7 zile), si fructele, care sunt tari, asemanatoare cu semintele de floarea soarelui, dar mult mai mici in dimensiuni, denumite stiintific achene. Desi nu este o cereala, hrisca intruneste calitatile fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului din multe puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten, contine cantitati mari de lisina, fier, seleniu si mai mult calciu, cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale.

Semintele de hrisca sunt aromate si usor dulcegi. Ele pot fi consumate crude, fierte sau prajite, simple sau in amestec cu alte alimente, sau ca faina, de asemenea in numeroase combinatii. Pentru ca este lipsita de gluten, poate fi consumata de cei care au boala celiaca.

Indicatii terapeutice

1. Diabetul de tip II
Cercetarile au aratat ca hrisca ajuta la mentinerea nivelului de glucoza din sange in limitele normale, chiar in conditiile consumului mai ridicat de hidrati de carbon. Intr-un studiu care urmarea efectele asupra glicemiei ale produselor cu faina alba, comparativ cu cele facute cu faina de hrisca, s-a observat ca acestea din urma mentineau nivelul zaharului din sange semnificativ mai scazut.

Cercetatorii canadieni care au facut aceste descoperiri le-au publicat in "Journal of Agricultural and Food Chemistry" si au precizat ca introducerea hriscai in alimentatie este un mijloc extraordinar de prevenire a diabetului de tip II.

2. Cancer
Intr-un studiu dat publicitatii in 2008, cercetatorul american dr. George Inglett afirma ca, in urma testelor de laborator si de medicina experimentala, au fost puse in evidenta proprietati antimutagene si antitumorale remarcabile ale hriscai. Compusii fenolici, vitaminele, oligoelementele si fibrele alimentare continute in boabele sale au darul de a scadea semnificativ probabilitatea de a face numeroase forme de cancer, intre care mentionam cancerul colo-rectal, cancerul gastric, cancerul esofagian si pulmonar. Se recomanda consumul de hrisca macar de 4 ori pe saptamana, impreuna cu unele cereale cum ar fi graul, orzul, ovazul, secara.

3. Alzheimer
Alterarea functiilor mentale produsa de imbatranire - consumul de hrisca previne degenerarea celulelor sistemului nervos, stimuleaza circulatia cerebrala si favorizeaza mentinerea functiilor de memorie si rationament, nealterate pana la varste inaintate.

Pentru a obtine aceste rezultate se recomanda consumul a minimum 300 g de hrisca saptamanal, mai ales in formele putin preparate termic. Mai multe substante din hrisca, intre care rutina si colina, au aceste efecte exceptionale asupra sistemului nervos, fiind printre "medicamentele" naturale care previn si pierderile de memorie si dementa senila.

4. Previne litiaza biliara 
Hrisca nedecorticata face parte dintre alimentele foarte bogate in fibre insolubile si ca atare are un puternic efect preventiv in formarea calculilor in colecist. Aceasta este concluzia publicata in "American Journal of Gastroenterology", in urma unui studiu realizat pe o perioada de 16 ani, facut pe 69.000 de femei, care sunt de peste trei ori mai expuse la aceasta afectiune in comparatie cu barbatii. Alaturi de hrisca, se mai recomanda si consumul de grau, orz, secara si ovaz integral.

5. Accident vascular
Rutina si polifenolii continuti din abundenta de hrisca sunt un puternic ajutor pentru mentinerea rezistentei si a elasticitatii vaselor de sange. Aceste substante, ingerate prin consumul zilnic de hrisca (cate 50 grame pe zi minimum), protejeaza impotriva accidentului vascular. 

S-a constat in urma unor studii ca hrisca are un rol important in mentinerea nivelului scazut de glucoza, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativa alimentara dar si un supliment "medical" pentru diabetici.

6. Scade colesterolul si trigliceridele
O dieta bogata in hrisca este de natura sa tina sub control nivelul colesterolului negativ (LDL) si scade procentajul de trigliceride din sange, suna concluzia unui studiu realizat pe o populatie asiatica, numita Yi, dintr-o zona muntoasa a Chinei.

7. Stabilizeaza hipertensiunea 
Mai ales primavara si vara, este recomandat consumul de hrisca fiarta sau cruda, pentru a tine sub control tensiunea arteriala. Un principiu activ continut de hrisca, numit colina, ajuta la reducerea si la stabilizarea valorilor tensiunii arteriale.

8. Ischemie cardiac
Flavonoidele continute de hrisca previn aparitia si impiedica evolutia ischemiei cardiace. Aceste substante stopeaza ingrosarea arterelor coronare, previn formarea trombilor, fiind recomandate si ca adjuvant in tromboflebita

8. Obezitate
Hrisca este bogata in fibre alimentare insolubile, in lizina (un aminoacid esential), in magneziu, in cupru organic, in vitamine din complexul B. De asemenea, contine substante cu efect diuretic, care reduc excesul de apa din corp.

Precautii
O problema legata de consumul de hrisca este fotosensibilizarea acuta a pielii, datorata consumului de planta verde in cantitati mai mari, sau a sucului extras din planta verde. De vina este un compus numit fagopyrina, persoanele cu pielea mai alba avand cel mai mult de suferit. Apar pete rosii, care pot dura cateva zile, iar senzatiile de arsura, durere sunt persistente. Pielea devine dureroasa la atingere. Simptomele pot sa dispara in cateva zile.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

hrisca elemente nutritive indicatii terapeutice cancer alzheimer
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1284 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017249 (s)