News Flash:

Analizele care iti asigura sanatatea

4 Martie 2018
2711 Vizualizari | 0 Comentarii
Traim vremuri tulburi, in care stresul si regimul alimentar haotic ne dau peste cap organismul. De cele mai multe ori, dezechilibrele create nu mai pot fi reparate. De aceea, preventia este esentiala. Formula As a trecut in revista prin­ci­palele metode de depistare a unor afectiuni, care pot ameliora calitatea vietii, daca nu chiar viata insasi.
STAREA GENERALA
Controale care trebuie facute regulat
Masurarea tensiunii arteriale, la fiecare control medical. Hipertensiunea arteriala (HTA) este maladia cea mai frecventa in Europa. Ea sporeste riscul unei crize cardiace (infarct mio­cardic), al unui accident cerebral (AVC) si al insuficientei renale. Este clar ca depistarea hiperten­siunii ar fi benefica sanatatii. Ceea ce este relativ simplu, cu ajutorul tensiometrului. Aceasta brasarda gonflabila, aplicata pe brat sau pe incheietura mainii si legata de un manometru, masoa­ra presiunea exercitata de sange asupra peretilor arterelor, atunci cand inima se contracta (pre­siu­ne sistolica) si cand se rela­xeaza (diastolica). Cele doua cifre indi­cate sunt exprimate in mili­metri coloana de mercur (mmHg): cea mai mare nu trebuie sa depa­seasca 140 mmHg, iar cea mai mica, 90 mmHg. "Hiperten­siunea este diagnosticata atunci cand presiunea arteriala, masu­rata de mai multe ori in stare de calm si odihna, nu scade sub aceste valori", explica specia­listii. Si cum ea are tendinta de a creste odata cu varsta, se reco­manda masurarea ei regulata, dupa 40 de ani.

12 analize medicale pentru diagnosticul bolilor renale 
Palparea, un gest simplu. Nu e nevoie de instrumente ultraperformante pentru a depis­ta to­tul. Palparea, care face par­te din examenul clinic cu aceeasi de­nu­mire (ascultarea inimii si a pla­manilor cu un stetoscop), este cat se poate de performanta pentru depistarea anumitor afec­tiuni. Ea consta in atingerea di­verselor zone ale corpului pen­tru desco­perirea unei ano­ma­lii (o tumora, in ge­neral). Pal­pand abdomenul, de pilda, medicul incearca sa de­tec­teze o crestere a volumului fi­ca­tului sau al spli­nei, care-ar pu­tea in­dica o afec­tiune grava.
Palparea bazei gatului. Permite detectarea unor e­ven­tuali noduli pe tiroi­da. Pal­parea zo­nelor ganglionare (gat, zona in­ghi­nala, axile) poate des­coperi un gan­glion suspect, ce ar putea fi semn al unei in­fec­tii (toxo­plas­mo­za, mononu­cleo­za, maladia ghea­relor de pisica), al unei maladii sistemice (lupus, po­liartrita...) sau al unui cancer (leucemie, limfom, ma­la­dia Hod­gkin...).

Analize medicale: Totul despre magneziul seric 
Palparea sanilor. Realizata in cadrul depistarii cancerului mamar, le este re­comandata tuturor femeilor, din trei in trei luni.
Fundul de ochi (la oftalmolog). Daca exista un examen oftalmologic important la varsta adulta, acesta este cel al fundului de ochi. Permite examinarea partii posterioare a ochiului, in special a retinei, a partii centrale (macula) si a vaselor de sange. Deci permite depistarea maladiilor ce evo­lueaza pe nesimtite, precum degenerescenta maculara (legata de varsta), glaucomul (cresterea presiunii in ochi) sau cataracta (opacifierea cristalinului).
Gratie oftalmoscopurilor actuale, examenul se poate face fara pregatire. Dar poate necesita, totusi, instilarea prealabila a unui co­lir, care sa dilate pupilele, da­ca acestea sunt prea mici. Daca nu exista probleme speciale, consultatiile la oftal­molog sunt recomandate din 3 in 3 ani, sau din 5 in 5 ani, pana la 45 de ani, o data la doi ani sau trei ani, intre 45-65 de ani si anual, la o varsta tre­cuta de 65 de ani.
Analiza de urina, o data pe an. Este un examen foarte simplu, pentru ca este suficient sa prelevam noi insine, intr-un flacon curat si uscat, un esantion de urina, si anume dimineata, la prima mictiune (al doilea jet). Flaconul este, apoi, predat la un laborator. Indicata in cazul schimbarii aspectului urinei sau al unei infectii urinare, analiza constituie un test de rutina.

Analize medicale. Totul despre fosfataza alcalina 
Dozajul zaharului. Zaharul apare in urina (glicozurie) atunci cand cantitatea din sange (glicemia) este prea mare. Ceea ce poate semnala o afectiune a ficatului sau a pancreasului si, mai ales, un diabet.
Prezenta sangelui. Numita hematurie, aceasta poate indica o afec­tiune a rinichilor, a prostatei sau a vezicii urinare si poate revela chiar un cancer. Medi­cii preco­nizeaza depistarea individuala a per­soa­nelor predispuse (fumatori trecuti de 50 de ani, lucratori din industria chi­mica...). Este deci importanta accep­tarea analizei propuse de medicina muncii.
Investigarea proteinelor. Prezenta lor poate fi semnul unei maladii renale, al unei inflamatii sau al unui cancer al cailor urinare (vezica, prostata, uretra).
Analiza sangelui (pentru cele 3 dozari indispensabile) 
Toata lu­mea cunoas­te acest exa­men, care con­sta in pre­le­varea de san­ge din­tr-o vena (de obicei la nivelul in­doi­turii cotului), dupa legarea cu un garou. Analiza anumitor para­metri ai sangelui permite de­pis­tarea a numeroase mala­dii.

Analize medicale: Hematocritul 
Colesterolul. Este cea mai importanta lipida din organism. Dozarea ei, efectuata dupa 12 ore de nemancare, permite depista­rea unei hiperco­les­terolemii, unul din principalii factori de risc ai maladiilor cardiovas­culare. Include nivelul coles­te­rolului total, existent in san­ge si pe cel al proteinelor care-l transporta: HDL sau co­lesterolul "bun" si LDL, sau colesterolul "rau", responsabil pentru depozitele de grasimi care se formeaza pe peretii arterelor (aterom). La adultii fara alt factor de risc, valoarea e considerata normala, daca colesterolul total este sub 2,20 g/l de sange, LDL-ul, inferior sau egal cu 1,60 g/l si HDL-ul, peste 0,40 g/l.
Trigliceridele. Sunt alte forme de grasimi detectabile in sange. Consti­tuie, la fel ca si colesterolul, un factor de risc important pentru afectiunile cardiovas­cu­lare (aterom, infarct, AVC...) si pentru diabet. Valoarea lor este masurata tot dupa 12 ore de nemancare si se estimeaza ca nivelul lor este anormal, daca depaseste 2 g/l.
Zaharul din sange. Glicemia corespunde nive­lului glucozei din sange, prin­ci­palul zahar din organism. Valoarea ei normala, pe sto­macul gol, este cuprinsa intre 0,70 si 1,10 g/l de sange. O cifra mai mare decat 1,26 g/l, constatata in doua reprize, in­dica un diabet. Intre 1,10 g/l si 1,26 g/l se vorbeste de glice­mie non-diabetica.

Analize medicale. Totul despre creatinina serica 
In practica, aceasta masu­rare poate fi sugerata tuturor persoanelor trecute de 45 de ani, care prezinta factori de risc (supraponderalitate, hi­per­ten­siu­ne arteriala, exces de co­lesterol). Acelasi lucru este valabil si in cazul diabetului familial sau gestational (in­sta­lat in timpul sarcinii).
Audiograma (recomandata la 45-50 de ani). Evidente sau insidioase, tulburarile auzului sunt ade­seori subestimate. Dar este dificil sa scapam de ele: prin­cipala cauza a pierderii progresive a auzului este le­gata de varsta. Este, de altfel, unul din motivele pentru ca­re se propune depistarea tul­burarilor audi­tive intre 45-50 de ani (sau mai devreme, in situatii de risc - munca in me­diu zgo­mo­tos). Se eva­lueaza perce­perea sunetelor (audiometrie tonala) testand, cu ajutorul unei casti, pragul auditiv, conform frecven­telor (inalte, medii, grave). Si se eva­lueaza, de aseme­nea, inte­legerea cuvintelor intr-un mediu zgomotos (au­dio­me­trie vocala). Ulterior, rezul­tatul este reprezentat intr-o audiograma.
RISCUL DE CANCER
Examene sistematice. Depistarea ramane arma cea mai eficienta pentru a lupta impotriva cancerului. Ea permite luarea de masuri timpurii, inainte de instalarea bolii. Ceea ce aduce dupa sine tratamente mai usoare si sanse de vindecare sporite.
Colul uterin - Un frotiu, incepand de la 20-25 de ani
Cu ce frecventa? Din trei in trei ani, dupa doua prime frotiuri con­statate ca fiind nor­male, efectuate la un interval de un an. Doar repetarea frotiurilor permite, efectiv, asigu­rarea unei bune de­pis­tari. Ele se continua pana la 65 de ani, menopauza nereprezentand un motiv de sus­tragere de la acest examen.

Ce analize trebuie sa faci daca vrei sa stii daca ai leucemie 
Cum se procedeaza? "Cheia" depistarii, frotiul, se realizeaza in timpul examenului ginecologic. Celulele colului sunt prele­vate din fundul vaginului, cu o mica perie sau cu o spatula, si sunt trimise la un laborator. Daca rezul­tatele sunt suspecte, se prescriu alte examene: alte frotiuri, test de detectare a papilomavirusului, examen detaliat al colului (colposcopie).
Sanul - O mamografie dupa 50 de ani
Cu ce frecventa? O data la 2 ani, pana la 74 de ani. Si in fiecare an, daca exista antecedente personale sau familiale de cancer de san sau de ovare.
Cum se procedeaza? Depistarea cuprinde un examen clinic (cu palparea sanilor) si o mamografie. Fiecare san este comprimat intre doua placi si radiografiat de doua ori. In caz de anomalie, medi­cul poate propune alte investigatii: ecografie, biop­sie...
Pielea - O supraveghere, incepand de la 20 de ani
Cu ce frecventa? Fiecare femeie trebuie sa efec­tueze o auto-examinare a pielii, de 3 ori pe an si sa se prezinte pentru o consultatie la dermatolog, cel putin o data pe an, daca exista riscuri. Adica, daca pielea ei se arde usor, se bronzeaza putin sau deloc. Aceeasi precautie, daca are multe alunite sau pistrui, daca se expune la raze ultraviolete arti­ficiale sau daca exista antecedente de cancer de piele in familie.

Orice gravida ar trebui sa isi faca analize tiroidiene 
Cum se procedeaza? Fiecare isi "inspecteaza" pielea, inclusiv in fata oglinzii. Reperarea vizuala a alunitelor suspecte se face dupa criteriile asa-numitei reguli "ABCDE": asimetrie, borduri dantelate, culoare neomogena, dia­metru in crestere si evolutie. Dermatologul verifica fiecare bucatica de piele cu ajutorul unei lupe sau al unui dermoscop, mai precis. Daca exista vreo indo­iala, poate extrage o alunita, sub anestezie locala, pen­tru a fi analizata la un laborator.
Colonul - Un test dupa 50 de ani
Cu ce frecventa?
Din 2 in 2 ani.
Cum se procedeaza? Depistarea se bazeaza pe cautarea urmelor de sange - invizibile cu ochiul liber - din fecale. Testul actual consta in prelevarea mai multor esantioane de fecale si analizarea lor intr-un laborator. La inceputul lui 2015 el va fi inlocuit printr-un test mai sensibil si mult mai putin restrictiv (o singura prelevare, in loc de sase). Daca iese pozitiv, este necesara o colo­noscopie (examinarea interiorului intestinului gros). A­ceasta le este recomandata de la bun inceput persoa­nelor cu risc de cancer rectal (antece­dent familial apropiat).
SUPRAVEGHEREA INIMII
Cele 4 examene-cheie
Ecografia cardiaca
Ce este? Eco-cardiografia vizualizeaza, in timp real si in miscare, inima, peretii si valvele ei. Ideala pentru detectarea unei tulburari a contractiei inimii sau a unei anomalii a valvelor, a unei hipertrofii a muschiului sau a unei malformatii car­diace. Cand este cuplata cu Doppler-ul, ecografia cardiaca permite studierea cir­culatiei sangelui in inima si in artere.
Cui ii e destinata? Acest examen este necesar adeseori in cazul unor simptome ce indica o afec­tiune cardiaca (suflu sistolic, dureri tora­cice, stare de rau...).
HOLTER ECG
Ce este? Este o investigatie care permite de­tec­tarea tulburarilor ritmului cardiac sau a conductiei, care survin, in mod episo­dic, de-a lungul timpului. Este un fel de electrocardiograma in minia­tura. Electrozii plasati pe tora­ce sunt legati printr-un cablu de un inregistrator portabil, care inregistreaza impulsurile electrice ale inimii in 24 de ore din 48.
Cui ii e destinat? ceasta investigatie este indicata atunci cand un simp­tom se poate datora unei ano­malii a ritmului sau a con­duc­tiei cardiace (sincopa, stare de rau, palpitatii nocturne).

Analizele care depisteaza infertilitatea 
ELECTROCARDIOGRAMA
Ce este? Este examenul de baza in cardio­logie. Realizata in cabinetul medicului generalist sau al cardiologului, electro­car­diograma inregistreaza, in cateva minute, impulsurile electrice ale inimii, prin intermediul unor electrozi plasati la nivelul incheieturii mainilor, al gleznelor si al pieptului, permitand detectarea unor anomalii cardiace (tulburari ale ritmului sau ale conductiei electrice, dificultati de oxigenare a inimii).
Cui ii e destinata? Ar trebui sa fie, sistematic, pentru spor­tivii de performanta (inclusiv copiii) si pentru persoanele trecute de 50 de ani, mai ales daca sunt sedentare si se (re)apu­ca de sport, sau daca au factori de risc cardiovascular (tabagism, hiperten­siune, obezitate abdominala...). Le este recomandata femeilor care doresc un tratament hormonal pentru menopauza.
PROBA DE EFORT
Ce este? Este examenul ideal pentru a des­co­peri un ritm cardiac dereglat sau o vas­cu­larizare dereglata a inimii (ischemie), care nu apare decat la efort. Un aparat pen­tru electrocardiograma cu 12 deriva­tii este cuplat cu un exercitiu fizic de in­tensitate progresiva, pe o bicicleta sta­tica sau un covor rulant. Acest test are loc intr-un mediu spitalicesc, cu un car­dio­log, cu o infirmiera si cu un material de reanimare la-ndemana. In cazul fe­meilor, se prefera frecvent ecografia de stres, care imbina o ecografie cardiaca cu o stimulare a inimii, fie prin efort, fie prin perfuzia unui medicament.
Cui ii e destinata? Este recomandata celor trecuti de 50 de ani, care au factori de risc multipli de insuficienta coronariana (hipercoles­te­rolemie, hipertensiune, tabagism, seden­tarism, diabet...). Dar si in caz de simp­tome de insuficienta coronariana (dureri toracice sau taierea respiratiei la efort, mai ales) si, de asemenea, sportivilor.
SITUATII SPECIALE
Teste ce nu trebuie uitate. Atunci cand se manifesta, o mare parte din afectiuni au produs deja stricaciuni, uneori ireparabile. Este cazul maladiilor infec­tioase ale ficatului, al patologiilor care fragilizeaza oasele si al afectiunilor respiratorii cronice.
Hepatite C si B - Cel putin o data in viata. Depistarea hepatitelor B si C se face printr-o simpla prelevare de san­ge. Grosso modo, ar trebui sa o efectuati si dvs. daca vi s-a facut o transfuzie de sange inainte de 1992, daca ati fost supusi la acte medicale invazive inainte de 1997, daca ati folosit droguri si daca ati avut un ta­tuaj, un piercing sau mai multi par­teneri sexuali. Mai nou, ministerele sanatatii din Uniunea Europeana recomanda ca fiecare cetatean intre 18-60 de ani, sa faca acest test cel putin o data in viata lui.
Depistarea hepatitei, ca si cea a Sida, este gratuita si anonima in cen­trele de depistare.
Evaluarea respiratiei - Chiar si pentru nefumatori. Este un examen ce-ar trebui sa fie la fel de obisnuit precum masura­rea tensiunii arteriale, mai ales la persoanele trecute de 40 de ani fu­matoare sau nefumatoare si la per­soa­nele expuse substantelor poluan­te, profesionale sau domestice. Exa­menul, denumit spirometrie, consta in masurarea cantitatii maximale de aer expirat, timp de o secunda. Este un instrument de diagnosticare util, in cazul astmului si al maladiilor pulmonare obstructive cronice (MPOC). Medicul generalist poate efectua un prim test, cu un spiro­metru miniaturizat.

Depresia, depistata printr-un test de sange 
Dar respiratia poate fi masurata si la domiciliu cu un debitmetru mi­nus­cul ("peak flow"), care se gaseste in farmacii si inregistreaza viteza maximala a iesirii aerului din pla­mani.
OsteodensiometriE - Pentru femeile de peste 60 de ani. Acest examen radiologic masoa­ra densitatea minerala osoasa si per­mite detectarea persoanelor cu risc de osteoporoza. Aceasta patologie, care aduce dupa sine un risc ridicat de fracturi (la sold, la vertebre, la in­cheietura mainii) afecteaza o femeie din trei, dupa instalarea menopauzei.
Testul HIV - Daca a existat vreun risc. Testul de depistare SIDA le este recomandat intens celor care si-au asumat vreun risc (raport sexual neprotejat, ruptura de prezervativ, folosirea aceleasi seringi). Dar si celor care vor sa abandoneze prezer­vativul (cupluri stabile, dorinta de a ramane insarcinata) si la inceput de sarcina. Testul este efectuat printr-o prelevare de sange. Unele asociatii propun, de asemenea, teste rapide, pornind de la o picatura de sange din varful degetului, interpretabile in 30 de minute. Dar care trebuie confir­ma­te, daca sunt pozitive, printr-o prelevare normala de sange. La fel ca si autotestele salivare, care spe­ram ca vor fi disponibile curand si in farmaciile romanesti.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

stresul dezechilibrele starea generala palparea sanilor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1619 (s) | 23 queries | Mysql time :0.024460 (s)