News Flash:

Alimente care pastreaza sanatatea organismului

17 Octombrie 2018
2905 Vizualizari | 0 Comentarii

Alimentele contin, pe langa macronutrienti - proteine, glucide, grasimi - si compusi in cantitate foarte mica, micronutrienti, dar cu rol vital in buna functionalitate a organismului, respectiv vitamine, minerale, explica dr. Elena Tanase, medic specialist in medicina interna, consultant nutritive la Clinica DigestMed. „Plus diverse enzime, pigmenti naturali cu rol antioxidant, care se gasesc in special in cele de provenienta vegetala  - fitonutrienti. O alimentatie echilibrata presupune aportul tuturor acestor principii alimentare, in proportii optime“. Nu este nevoie sa cantarim si sa calculam fiecare masa, fiecare macro si micronutrient in parte, pentru a asigura necesarul optim, adauga medicul. „Este suficient daca mesele sunt variate si moderate cantitativ, apeland la absolut toate grupele alimentare pe care le-a lasat natura“.

„In ceea ce priveste sursele, trebuie facute anumite precizari functie de fiecare macronutrient in parte. Proteinele sunt formate din amestecul si repetarea a 20 aminoacizi, in proportii variabile. Din acesti 20 de aminoacizi, o parte nu pot fi produsi de organismal uman din alte substraturi  - aminoacizi esentiali. Drept urmare, pentru a supravietui trebuie sa fie adusi prin alimentatie, in anumite cantitati“. Natura ofera ca surse proteice: carnea si produsele derivate, pestele, oul, laptele si produsele derivate  - surse din regnul animal, precum si: leguminoasele  - fasole uscata, mazare, naut, linte, soia, samburi si seminte: nuci, alune de padure, seminte diverse. „Regnul animal este considerat sursa optima de proteina pentru ca aduce toti aminoacizii esentiali in cantitatea necesara. Proteinele de origine vegetala au unul sau mai multi aminoacizi limitanti, adica lipseste sau este in cantitate redusa unul dintre aminoacizii esentiali, cu exceptia soiei. Alimentatia  echilibrata a adultului presupune ca 1/3 pana la 1/2 din necesarul proteic sa vina din surse animale si restul din surse vegetale. Veganul, care are aport exclusiv de proteina vegetala, trebuie sa fie mai atent la cantitatea si combinatia acestor surse proteice, ca sa nu aiba deficit nu de proteine, ci de aminoacizi esentiali“.

O mentiune trebuie facuta in ceea ce priveste aportul de carne rosie  - porc, vita, oaie. „Impactul asupra starii de sanatate este diferit daca vorbim de carnea rosie neprocesata  - carne, de preferat  slaba, preparata in gospodarie si carnea rosie procesata  - mezeluri. Se considera prudent consumul a 1 - 2 portii carne rosie neprocesata/saptamana, un consum mai mare crescand riscul unei serii de afectiuni prin fierul heminic continut, prin produsii care rezulta din metabolizarea grasimilor si proteinelor/aminoacizilor continute, precum si produsii care rezulta in mod firesc din prepararea termica. Consumul de mezeluri trebuie sa fie rar si foarte rar, pentru ca au un nivel crescut de sare, contin nitrati/nitriti, diversi aditivi alimentari, precum si produsi rezultati din procesul propriu-zis de preparare“.

Pe cele simple le gasim in fructe si legume  - glucoza si fructoza, in miere si alte siropuri naturale  - fructoza, in lapte - lactoza, dar si in toate preparatele care contin zahar adaugat. „Zaharul  - sucroza - ca un compus adaugat in preparate nu este vital organismului, ca atare, din punct de vedere nutritional, ne putem lipsi de el. Totusi, alimentatia zilelor noastre face aproape imposibil acest deziderat. Important este sa evitam excesul, pentru ca, daca se mentine intr-o cantitate redusa - sub 10% din aportul caloric - foarte probabil nu are impact major pe starea de sanatate. Glucidele complexe sunt, la randul lor, impartite in cele digerabile, respectiv amidonul si cele nedigerabile, respectiv fibrele alimentare. „Ambele categorii sunt vitale mentinerii unei stari de sanatate optime, nu degeaba ele sunt simultan prezente in principalele surse naturale: leguminoase, boabe-produse din cereale integrale“.

„O linie vitala de aparare a organismului este integritatea, sanatatea mucoasei tubului digestiv. La mentinerea acestei sanatati contribuie si aportul optim de fibre alimentare. Asa cum am precizat acesti compusi nu pot fi degradati la nivelul intestinului subtire, pentru ca omul nu are echipamentul enzimatic necesar, ca atare ajung la nivelul colonului, unde, pe de o parte, constitutie hrana pentru flora bacteriana necesara de la acest nivel, dar contribuie si la formarea scaunului“. Alte roluri ale fibrelor alimentare sunt reducerea absorbtiei grasimilor si a compusilor potential nocivi pe care ii ingeram nedorit odata cu alimentele. „Fibrele alimentare sunt prezente in legume, fructe, leguminoase si toate produsele din cereale integrale  - paine integrala din diverse fainuri, orez integral, paste integrale, bulgur etc). Recomandarea este de a se consuma 14 grame de fibre/1.000 de kilocalorii ingerate. Asta inseamna ca benefic este ca, la fiecare masa sa consumam fie un fruct, fie o salata, fie garnitura din legume, fie un produs din cereale integrale, in cantitatea adaptata fiecaruia“. Pe langa aportul de fibre, fructele si legumele aduc un aport extrem de valoros si de variat de fitonutrienti cu efect antiinflamator. „Dintre acestea, merita sa punctam in special: cruciferele  - varza, conopida, broccoli, ceapa, tomatele, fructele de padure, strugurii negri, ciresele, citricele, rodia. Nu trebuie sa uitam de condimentele cu rol antiiflamator: turmeric, usturoi, ghimbir, rozmarin, oregano, menta, sinduf, chimen, coriandru, busuioc, frunze de dafin, anason, cuisoare, piper, patrunjel, marar, pastarnac, cacao, precum si ceaiul verde sau negru“. Pigmentii care se gasesc in fructe si legume au rol antioxidant, motiv pentru care alimentatia zilnica trebuie sa includa legume si fructe cat mai variate si cat mai colorate.

Grasimile alimentare se impart in doua mari categorii: saturate si nesaturate  - care, la randul lor pot fi mono sau polinesaturate. „Cele saturate sunt in special de provenienta animala si consumate in exces, favorizeaza sinteza hepatica de colesterol si depunerea ulterioara pe vas, determinand ingustarea acestuia  - proces de aterogeneza“. De aceea, aportul lor trebuie limitat la 7-10 % din aportul caloric. „Principalele surse sunt carnea grasa si lactatele grase, insa potentialul aterogen este mai mare in ceea ce priveste grasimea din carnurile grase versus lactate grase. Lactatele nu se consuma degresate, se ajusteaza portia functie de % de grasime caracteristic produsului. Grasimile nesaturate sunt de provenienta vegetala - samburi si seminte diverse si uleiurile derivate, precum si de provenienta animal-diverse specii de pesti. O alimentatie echilibrata se bazeaza si pe consumul frecvent, chiar zilnic de seminte diverse, precum si uleiuri derivate, in special uleiul de masline presat la rece. Macar doua mese pe saptamana ar trebui sa se bazeze pe peste“. sursa: adevarul.ro

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

alimente proteine glucide grasimi sanatate
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1772 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021508 (s)