News Flash:

Ai trece la minimalism sau esti prea dependent de lucruri? Cu ce te-ar ajuta o astfel de schimbare

9 Septembrie 2016
585 Vizualizari | 0 Comentarii
minimalism
Un nou stil de viata se bucura de din ce in ce mai multa vizibilitate in lume. Si nu e complet strain nici printre romani: minimalismul.

Acesta presupune ca periodic sa reinventariem lucrurile pe care le detinem si sa renuntam la cele care nu ne sunt de folos. Unii merg departe, inconjurandu-se doar de cateva lucruri, strictul necesar. Altii renunta si la joburi, contracte sau colaborari care nu le aduc fericire si chiar la relatii.

"Un stil de viata minimalist, in cel mai simplu mod de a-l descrie, e un stil de viatQa care presupune sa avem in existenta noastra preponderent lucrurile care sunt importante, care conteaza pentru noi, care ne dau bucurie. Cea mai simpla explicatie pe care as putea eu sa o dau din acest punct de vedere e legata de garderoba noastra", explica pentru ziare.com trainerul Florin Rosoga.

"Fiecare dintre noi avem multehaine in dulap si, daca o sa ne uitam cu putina atentie, o sa observam ca avem in dulap haine pe care nu le-am mai purtat poate de ani buni si care, daca suntem putin sinceri, o sa admitem ca probabil nici nu o sa le mai purtam poate niciodata. Acestea ocupa degeaba locul in dulap.

Totusi, nu vrem sa renuntam la ele, pentru ca poate ne este jena sa recunoastem ca le-am luat sub impulsul momentului si am dat degeaba bani pe ele. Pentru ca, poate, candva, au reperezentat ceva pentru noi, dar in momentul de fata nu mai e cazul.

Minimalist, cred eu, inseamna tocmai a renunta la ceea ce este balast - spre exemplu, la aceste haine pe care le tinem degeaba in dulap", afirma Florin Rosoga.

Cum statisticile arata ca macar jumatate din garderoba unui om obisnuit este inutila si nu va mai fi purtata probabil niciodata, "cel mai logic gest" este sa renuntam la ceea ce nu purtam.

"A fi minimalist inseamna, cred eu, sa ne inconjuram preponderent de aceste obiecte care ne aduc exact aceasta senzatie de bucurie, de fericire. La fel cum presupune sa ne inconjuram si de oameni care ne aduc aceasta senzatie. La fel cum inseamna sa incercam sa avem joburi, colaborari, sa avem o afacere care se concentreaza pe ce este important pentru noi, pe ce ne aduce fericire", mai arata Florin Rosoga.

Minimalismul se refera in egala masura la lucruri, dar si la oameni si tot ce are legatura cu viata noastra, mai explica trainerul. Se refera inclusiv la anumite angajamente pe care le-am luat de-a lungul anilor, in mod constient sau nu, angajamente care ne determina sa facem lucruri, pentru alti oameni, care incep sa fie resimtite ca o povara.

"Ar trebui sa renuntam si la oamenii care ne trag in jos"

"La un anumit punct ar trebui sa fim onesti fata de noi insine si sa avem si putin curaj si sa renuntam la aceste angajamente. Ar trebui sa renuntam si la oamenii care ne trag in jos", mai spune Florin Rosoga, care el insusi a abordat un astfel de stil de viata.

Si nu trebuie sa ajungem neaparat la extreme. "A fi minimalist nu inseamna (neaparat) a fi sarac, ci a te inconjura de mai putine lucruri, dar de a le alege pe cele care sunt importante pentru noi", arata trainerul.

Am vrut sa stim si parerea unui psiholog legat de un astfel de stil de viata. Orice om il poate aborda? "In teorie, oricine poate face orice. In practica, este important sistemul de valori de baza pe care si l-a integrat persoana in anii de formare si de cultura in care s-a format.

O persoana pentru care 'a avea mult' reprezinta principala resursa de valorizare in viata nu va putea concepe cum sa isi petreaca viata in cumpatare, fara sa nu simta nevoia de a acumula bunuri materiale", explica George Chiriacescu, psiholog clinician si psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro).

"Orice om poate adopta acest stil de viata, dar trebuie sa-l reprezinte", admite si trainerul Florin Rosoga.

Intr-adevar, ideea de a avea (voit) putine lucruri nu e una populara la noi, mai spune el. "Este si influenta modelelor pe care le vedem la TV. Vedem oameni care-si cumpara case mari, care iau tot mai multe lucruri, care consuma tot mai mult - toti acestia sunt oameni care se incadreaza foarte bine in curentul consumerism", explica el.

Relatia romanilor cu lucrurile e una dictata, in parte, de trecutul nostru, afirma psihoterapeutul George Chiriacescu. "In Romania, timp de 50 de ani, proprietatea nu a fost un drept si nici nu era garantata. Pentru a putea avea o calitate a vietii acceptabila, era necesar sa stii sa te descurci. Toata lumea parea ca are de toate, dar nimeni nu avea mai nimic, in comparatie cu posibilitatile oferite de un sistem economic deschis.

Averea nu era vazuta cu ochi buni, nici de catre stat, dar nici de populatie, paradoxal fiind faptul ca toti si-o doreau pentru sine si se luptau pentru ea, chiar in acele conditii", explica psihologul de unde vine aceasta atitudine a noastra vizavi de lucruri.

"Romanilor le plac lucrurile"

"Romanilor le plac lucrurile. Nu pot spune daca mai mult decat altor popoare, dar, cu siguranta, le plac. Multiplele lipsuri din anii Romaniei socialiste, perioada in care s-a format majoritatea populatiei adulte de acum, la care se adauga abundenta ofertelor din prezent si promovarea, chiar agresiva, a acestora, duc la o crestere a nevoii, a dorintei de a cumpara.

Din pacate, nivelul economic general fiind destul de slab, multe dintre dorinte sunt amanate sau se renunta la ele, acest lucru generand frustrari, tensiuni, scaderea stimei de sine", mai afirma psihologul.

La abundenta de lucruri se ajunge relativ usor, aminteste George Chiriacescu. "Oare cum te poti simti bogat altfel decat detinand lucruri mari, multe si de valoare? Exista, pentru doamne, prea multe perechi de pantofi, prea multe rochii, farduri sau genti? Domnii ar putea sa renunte la macar la jumatate din gadgeturile electronice pe care si le achizitioneaza? Noi toti putem renunta acum la smartphone, cu pachet de date inclus?", pune punctul pe "i" specialistul.

Practic, toti putem deveni dependenti de lucruri, fara a fi insa vorba despre patologie, afirma psihologul. "Daca nu vorbim despre patologie, toti putem deveni dependenti de anumite lucruri sau de un stil de viata. Acestea ajung sa ne defineasca, sa ne populeze zona de confort si sa ne perpetueze rutina si tabieturile.

Recomandarea este ca, in anumite perioade, fiecare individ sa isi schimbe rutina zilnica. Sa iasa din zona de confort si sa incerce sa se descopere pe sine, sa isi descopere noi si noi resurse", e sfatul psihologului.

Un stil de viata care ofera libertate

Cat despre beneficiile cu care vine acest stil de viata, acestea nu sunt putine, explica Florin Rosoga. "In momentul in care incepem sa renuntam la o parte din lucrurile, relatiile, angajamentele din trecut, de care ne-am cramponat ani de zile, facem loc pentru ceva nou in viata noastra.

Poate fi ceva mai bun sau nu, dar ideea este ca e putin greu sa faci o schimbare cata vreme esti impovarat si duci lucruri care au legatura cu trecutul. In felul acesta nu ai loc in viata ta pentru prezent si viitor.

Trebuie sa te gandesti daca e mai important sa ai multe lucruri sau daca te intereseaza mai degraba sa traiesti experiente sau sa detii lucruri".

Pana la urma, la asta se reduce totul, la fericire: "Un astfel de stil de viata, abordat macar partial, iti aduce satisfactia ca la un moment dat esti inconjurat de lucruri si de oameni care te ajuta sa cresti si te fac sa te simti mai bine, mai fericit, mai implinit" - arata Florin Rosoga.

Dar in final e asa de rau sa fim atasati de anumite lucruri? Raspunsul psihoterapeutului e prompt: "Orice comportament, orice nevoie, poate intra in zona celor 'rele', daca devine adictie. In psihiatrie, exista inclusiv criterii de diagnostic pentru tulburarea de acumulare.

In general, legatura pe care o dezvoltam cu bunurile materiale nu intra in sfera patologica, dar poate genera multe sentimente de inferioritate. Este bine ca indivizii sa simta ca se pot descurca si ca sunt valorosi, independent de posesiile materiale. Sa aiba o retea sociala extinsa si durabila, sa aiba o viata spirituala consistenta si sa isi caute multiple mecanisme prin care sa simta ca apartin unui grup, ca sunt importanti si, astfel, sa aiba curajul de a infrunta diferitele situatii ce apar in viata".

Am vrut sa stim, concret, la ce a renuntat, personal, Florin Rosoga si cu ce urmari. "Eu am renuntat la foarte multe lucruri si adevarul e ca nu sunt un minimalist pur, in sensul ca nu se pune problema sa am doar 10 obiecte in viata mea. Evident ca sunt mai multe.

Dar ce obisnuiesc eu sa fac e ca, periodic, de obicei la cateva luni, sa revad ceea ce este in jurul meu si sa vad care lucruri sunt in plus. Ma straduiesc ca treptat sa-mi 'curat' garderoba si lucrurile din jurul meu.

Cel mai important nu este neaparat cate lucruri detii, ci sa le ai pe cele care iti fac placere, care iti aduc fericire in viata. In momentul in care esti orientat catre asta, vei renunta la restul".

Renuntand la o parte din lucruri poti aduce fericire si in vietile altora: "Exista in Cluj (locul in care traieste Florin Rosoga - n. red.) niste tomberoane unde poti dona haine si diverse lucruri pentru oameni cu venituri mai mici si le duc acolo, in niste saci. Anual dau intre cinci si zece saci".

Lasand la o parte ce inseamna acele lucruri donate pentru ceilalti, iata ce poate inseamna pentru tine absenta lor: "E surprinzator sa descoperi cate lucruri aveai in casa si le tineai degeaba - de la un tip de cablu pana la haine sau carti pe care le tii de ani de zile in ideea ca poate le vei citi candva tu sau copiii tai.

Ma simt mai liber si ma simt mai in masura sa aduc in viata mea ceea ce conteaza, ceea ce ma face fericit", explica Florin Rosoga beneficiile acestei abordari.

Sfarsitul capitalismului? Ce urmeaza?

Psihologul George Chiriacescu atrage atentia ca "toate stilurile, toate curentele, apar ca o revolta impotriva celor actuale. Sunt multe voci care spun ca perioada capitalista se apropie de sfarsit. Pana se va cristaliza un alt model economic mondial, vor tot aparea variante alternative. In contextul in care resursele planetei scad, populatia creste, iar sistemul economic actual se bazeaza pe consum, un stil de viata minimalist poate parea pentru multi o alternativa viabila.

La inceputul secolului trecut, parintii psihologiei au discutat mult despre nevoile ce il motiveaza pe individ de-a lungul vietii sale. Abraham Maslow, in 1943, in lucrarea aparuta in Psychological Review, 'A Theory of Human Motivation', a prezentat celebra sa piramida a nevoilor umane. Se poate observa destul de usor cum majoritatea produselor sau serviciilor pe care le achizitionam sunt variante de satisfacere a acelorasi nevoi si, de multe ori, chiar abundenta acestor optiuni ne lasa impresia ca nu am reusit sa le acoperim pe deplin. Iar scenariul se repeta...".
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1563 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014761 (s)