News Flash:

5 factori de risc pentru infarct de care nu stiai

6 Aprilie 2012
4160 Vizualizari | 0 Comentarii

Statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca infarctul este raspunzator de moartea anuala a cel putin 15 milioane de persoane din lume. Cu toate acestea, 80% din afectiunile cardiovasculare pot fi prevenite. Infarctul miocardic se produce atunci cand muschiul inimii, miocardul, nu este irigat corespunzator. Acest lucru este cauzat de faptul ca una sau mai multe artere coronare care hranesc miocardul sunt obturate de depunerile de grasimi (arteroscleroza).

Placa se poate rupe sau perfora, ducand la formarea unui cheag care blocheaza artera. Astfel, se produce infarctul miocardic, numit uneori si tromboza coronariana sau ocluzie coronariana. Daca circulatia sangelui este intrerupta timp de mai multe minute, celulele musculare sunt afectate permanent si mor. Pacientul poate muri sau poate suferi leziuni ireversibile, in functie de masura in care este afectat miocardul.

Uneori, un spasm coronarian poate fi cauza producerii infarctului miocardic. O artera coronara se contracta temporar si se ingusteaza, determinand scaderea sau oprirea irigarii unei parti a miocardului. Cauzele producerii spasmelor nu se cunosc. Un spasm sever poate provoca infarct miocardic. 

Semne de alarma
Uneori, infarctul miocardic debuteaza brusc si cu intensitate. Dar, de cele mai multe ori, debutul este lent, cu durere usoara si disconfort. Pacientii nu inteleg ce se intampla si asteapta prea mult inainte de a cere ajutor. Semnele producerii unui infarct miocardic sunt:

1. Durere toracica.
In majoritatea cazurilor, pacientii acuza dureri (senzatii de apasare, presiune) in piept, care pot sa dureze cateva minute sau pot sa dispara si sa apara din nou.

2. Dureri in partea superioara a corpului.
Simptomele infarctului includ durere sau disconfort la unul sau ambele brate, spate, gat, falca sau stomac.

3. Respiratie dificila.

4. Alte semne: transpiratie rece, varsaturi sau stare generala de slabiciune.

Cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic este durerea toracica sau disconfortul, atat la barbati. cat si la femei. Dar la femei se intalnesc mai des unele simptome, in special respiratia dificila, starile de greata/varsaturi si durere in piept si spate. 

Factori de risc mai putin cunoscuti

1. Mestecatul cu repeziciune al alimentelor solide, dure (carnuri, alimente crocante)
Creste excitabilitatea centrilor pontini (din trunchiul cerebral), care genereaza impulsuri bio-electrice in regiunea ce afecteaza zonele de control al aparatului cardio-vascular si respirator, aflate in apropiere.

Neurologii de la London University au demonstrat, in 2001, ca 68% din femei si 71% din barbatii cu un astfel de comportament au un risc crescut la infarct miocardic. Mestecatul nervos amplifica variatiile descarcarilor de catecolamine, hormoni care conduc direct sau indirect la ruptura vaselor coronare (infarct).

2. Deglutitia (inghitirea) in timp scurt a unor mari cantitati de alimente fierbinti
Stimuleaza reactia de vasodilatatie la nivelul tubului digestiv. Din acest motiv, in cazul unor persoane care sufera de anumite boli vasculare banale, deseori nedepistabile, apar tulburari ale pulsarii sangelui de catre inima. Drept urmare, asa cum au aratat cercetatorii de la Universitatea din Edinburgh, sistemele de irigare ale inimii se pot dilata si contracta, dupa legi necunoscute, fiind posibile rupturi ale peretilor vasculari ai coronarelor, ceea ce se traduce prin infarct.

3. Consumul de lichide foarte reci in timp ce organismul este supraincalzit
Indiferent de cauza (caldura, stare de stres, efort fizic) incalzirii organismului, consumul de alimente foarte reci, poate conduce la racirea brusca a sangelui. Sangele racit al venelor din regiunea abdominala produce un soc puternic odata ajuns la nivelul cordului. Acest soc termic, resimtit de inima, se poate manifesta prin contractia reflexa a muschiului cardiac, ce duce la aparitia unor "carcei la nivelul inimii" care raman in stare de contractie 8-10 secunde. In aceste putine secunde, de regula, vasele coronariene se "umfla pana la refuz cu sange si in 58% din cazuri se pot sparge, conducand la infarct. 

4. Consumul de alimente cand e frig 
In timpul frisoanelor pricinuite de frig, in care este resimtita intens raceala aerului din jur, mancatul pe nemestecate poate conduce la infarct. Aceste fenomen se datoreaza suprasolicitarii sistemului nervos vegetativ (inconstient), care pune mai mult pret pe hrana oferita, lasand organismul sa inghete.

Sistemul nervos simpatic, epuizat de efortul pentru hranire si de cel pentru acomodarea la frig, va da comenzi aberante sistemului vascular, fiind posibila si comanda unei bruste contractii coronariene ce poate duce la spargerea acestor vase si in final la infarct. 

5. Consumul de lichide cand e vreme schimbatoare 
De regula, cand se trece de la vreme calda la rece sau invers, organismul resimte senzatia imperioasa de sete. Satisfacerea setei printr-un consum de lichide mai mare de 0,7 l poate creste considerabil riscul la infarct. Conform teoriei fiziologilor britanici, de la Universitatea din Manchester, variatiile presiunii atmosferice favorizeaza cresterea brusca a tensiunii arteriale care este si mai mult amplificata de cresterea volumului sanguin in urma consumului de lichide. Volumul mare de sange care circula prin vase poate conduce in multe cazuri la accidente vasculare, inclusiv coronariene, traduse prin infarct.

Pozitia "picior peste picior" reduce riscul la infarct
Psihologia moderna considera pana nu de mult ca pozitia apropiata a picioarelor induce o stare de stres, datorita faptului ca omul adopta aceste pozitii atunci cand se simte vulnerabil. Recent, cercetatorii de la Universitatea din Edinburgh au constatat, in urma unui vast studiu de comportament, ca pozitia "picior peste picior" produce o puternica relaxare a unor centri nervosi din bulbul rahidian si zona corticala a maduvei spinarii. Acest fenomen se intampla tocmai datorita unei mai scazute circulatii sanguine in zona gambelor, care face ca tensiunea arteriala sa creasca in zona organelor interne.

Cresterea presiunii sangelui in glandele suprarenale declanseaza pentru scurt timp descarcarea lenta, dar abundenta de adrenalina si noradrenalina (hormoni ai stresului), dupa care are loc epuizarea acestor toxice, detoxifiate, in ficatul la fel de bine irigat. Odata epuizata capacitatea de descarcare a catecolaminelor (adrenalina si noradrenalina), ce actioneaza in scurt timp asupra creierului, intregul sistem nervos, foarte excitat, va lua masuri rapide pentru instalarea cat mai rapida a unei stari de confort.

Astfel, la 10-15 minute dupa mentinerea pozitiei "picior peste picior", in sistemul sanguin vor fi descarcati neuro-hormoni locali, ca endorfine si enkefaline, cu efect asemanator morfinei. Aceste substante, numite morfine naturale, au capacitatea de a produce vasodilatatie sau vasoconstrictie pe arteriorele coronare (care iriga inima), in functie de starea functionala a miocardului. Efectul endorfinelor, declansat in mod natural in cazul placerii de a adapta pozitia "picior peste picior", este extrem de benefic asupra intregii circulatii din vasele care iriga inima.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

infarctul infarctul miocardic durere toracica respiratie dificila
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Sanatate.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1779 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014261 (s)