• Indicii care iti spun ca ai o relatie sanatoasa sacra
• Planta care va prelungeste viata
• Semne care ne arata cat de vechi este sufletul nostru
• Leacul biblic al bolilor incurabile
• Orasul care va interzice sa mirositi urat in public
• De ce unghiile de la maini ne cresc mai repede decat cele de la picioare?
• VIDEO - Reactia unei mame dupa ce fiul ii spune ca este homosexual
• Cum s-a transformat acest barbat! Cum arata acum, la 10 ani de la realizarea acestei fotografii!
• Jobul ideal pentru amatorii de relatii carnale
• Aceasta este cea mai buna branza pentru pizza!
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Video Divertisment
Video Monden
Trailer Filme
Muzica Populara

Tot ce trebuie sa stii despre hipertensiunea intraoculara

 

Globul ocular poate fi asemanat cu o minge de fotbal, aproape perfect rotunda, umpluta, pe langa diverse structuri anatomice, cu un lichid, numit umoare apoasa, si un semi-lichid gelatinos, ca albusul de ou, numit vitros. Toate aceste structuri si fluide ocupa un anumit volum in globul ocular, volum care determina o anumita presiune in interiorul ochiului, numita presiune intraoculara sau tensiune oculara: cu cat volumul lor insumat e mai mare, cu atat determina o presiune intraoculara mai mare, si invers.


Factorul care variaza in diverse situatii patologice este volumul umoarei apoase - prin urmare, in functie de acesta se va modifica si presiunea intraoculara. In cazul in care urmarea apoasa este secretata si eliminata in anumite limite, normale, presiunea va fi normala inauntrul globului ocular, numindu-se tensiune intraoculara normala (TIO).  Daca echilibrul dintre productia si eliminarea umoarei apoase se deregleaza, volumul de umoare apoasa creste in interiorul ochiului, ducand la hipertensiune intraoculara (HTIO).


Fiziopatologia tensiunii oculare este complet independenta de cea a tensiunii arteriale. Poti sa ai o tensiune arteriala perfect controlata si in limite normale, chiar joase si, totusi, sa ai o tensiune oculara foarte mare; e valabil si invers.


Tensiunea intraoculara normala
Este presiunea intraoculara care nu produce modificari in interiorul globului ocular, respectiv, nu apasa pe nervul optic, producandu-i modificari patologice (largirea excavatiei, afectarea fibrelor nervoase retiniene, si altele).


In mod generic, se considera o "TIO normala" ca avand valori intre 10 si 22 mm Hg, dar aceste valori trebuie corelate si cu grosimea corneei (pahimetria) si modificarile patologice ale fundului de ochi. Astfel, pe o cornee mai groasa - peste 520-540 microni, valoarea masurata a TIO este ajustata in sensul scaderii valorii, iar la o cornee mai subtire, valoarea e ajustata in sensul cresterii valorii finale; aceste ajustari se fac conform unor masuratori si tabele speciale.


Hipertensiunea intraoculara
Putem spune ca o presiune oculara peste 22-23 mm Hg, dar ajustata cu valoarea pahimetriei, precum si cu existenta, sau nu, a modificarilor nervului optic, este o hipertensiune oculara.


Aceste modificari pot fi observate la examenul fundului de ochi, cand se constata o "adancitura" in nervul optic, numita excavatie; aceasta, daca depaseste 25-30% din suprafata papilei nervului optic, poate fi considerata patologica si trebuie urmarita. Afectarea nervului optic poate fi diagnosticata si prin examenul campului vizual sau/si prin tomografia nervului optic.


Cauzele si simptomele hipertensiunii oculare
Hipertensiunea oculara poate semnala existent unui glaucom - afectiune care duce la orbire, daca nu e diagnosticata si tratata la timp. Tensiunea oculara mai poate creste in inflamatii oculare (uveite, iridociclite), in traumatisme oculare, in special cele contuzive, mai ales asociate cu subluxatie de cristalin, in unele forme de cataracta, in tumori oculare, in tratamente cu corticoizi, sau dupa unele operatii oculare (transplant de cornee, vitrectomie cu ulei de silicon, etc.).


De obicei, hipertensiunea oculara nu are simptome specifice. Cel mai adesea, cresterea tensiunii oculare poate fi resimtita de pacient ca o jena oculara, oboseala oculara sau lacrimare. Acuitatea vizuala nu este influentata de tensiunea oculara, dar poate fi influentata de modificarile secundare determinate de tensiunea oculara: astfel, in cresteri bruste si foarte mari ale TIO, cum se intampla in glaucomul acut (atacul de glaucom), edemul cornean determinat de tensiunea oculara foarte mare, determina o vedere incetosata semnificativ; in inflamatii oculare insotite de TIO crescuta (iridociclitele hipertensive) vederea este, de asemenea, scazuta in diverse grade.


Tratament
Tratamentul tensiunii oculare crescute (hipertensiunii oculare) se face, intr-o prima faza, prin administrarea locala de medicamente care, fie scad productia de umoare apoasa, fie faciliteaza eliminarea acesteia din globul ocular.


In cazul in care medicamentele nu reusesc echilibrarea tensiunii oculare, se poate apela la tratamentul taser sau la o interventie chirurgicala; aceasta din urma este de neevitat cand hipertensiunea este grava si de o perioada lunga, incat determina lezarea progresiva a nervului optic.



loading...
Realitatea.net
Libertatea.ro

Video Stiri