• Primele 50.000 de doze de vaccin impotriva hepatitei B vor fi livrate in luna august
• Alimentul gustos pe care il dam frecvent copiilor nostri provoaca LEUCEMIE
• VIDEO - La ce mai poti folosi CARTOFII? Unii au facut un... HOTEL!
• Remediu naturist pentru ciuperca piciorului
• De ce este atat de importanta lamaia pentru frumusetea unei femei. Iata beneficiile
• Boala necrutatoare care i-a lovit pe cei care au lucrat pe terenul pe care s-au prabusit turnurile gemene World Trade Center
• Trebuie sa citesti asta inainte sa mananci ciocolata
• Pudra de cacao curata vasele de sange si mentine sanatatea inimii
• Nu mai poti de cald? Iti recomandam o bautura racoritoare de pepene galben
• Otetul de mere, un adevarat elixir al frumusetii. Ce beneficii are pentru piele, par, dantura
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Video Divertisment
Video Monden
Trailer Filme
Muzica Populara

Rectocolita ulcero-hemoragica. Simptome, diagnostic si tratament

 

Rectocolita ulcero-hemoragica (RUH) reprezinta o boala inflamatorie intestinala, caracterizata prin atacuri recurente de diaree cu mucus si sange, alternand cu perioade de acalmie. Alte denumiri sunt: rectocolita hemoragica sau colita ulcerativa (in engleza - ulcerative colitis).


Tablou clinic
Tabloul clinic este caracterizat prin manifestari digestive si extradigestive. Manifestarile digestive constau din episoade de diaree cu sange, mucus si puroi. Mai apar durerile abdominale, tenesmele si crampele abdominale. Palparea abdomenului este dureroasa in hipogastru sau pe traiectul colonic.


De obicei, episoadele diareice au un numar de scaune de 3-10/zi (rareori mai multe), iar in puseele severe adesea pot aparea doar emisii de sange, mucus si puroi. In afara episoadelor acute, scaunul poate fi chiar normal, sau se ajunge, eventual, la 2-3 scaune, dar de obicei fara sange. 


Manifestarile extradigestive sunt: anemia secundara pierderii sanguine, febra sau subfebrilitatea in puseu, pierderea ponderala, astenia. Uneori pot aparea artrita, eritemul nodos, uveita (relativ rar). Alte afectiuni ce pot aparea concomitent, dar in legatura cu RUH, sunt: colangita sclerozanta (ne vom gandi la ea cand un astfel de pacientul are un sindrom colestatic), bolile hepatice, amiloidoza secundara, spondilita anchilozanta.

Multa vreme s-au cautat agenti patogeni care ar putea explica aparitia bolii. Acestia au fost diversi agenti virali sau bacterieni (cum ar fi micobacterium). La ora actuala se considera ca insasi flora intestinala normala poate deveni un factor de risc pentru aparitia bolii prin anularea, la un moment dat a tolerantei imune normale a mucoasei intestinale. Trebuie cunoscut ca intestinul dezvolta in mod normal o toleranta la antigenele microbiene ale florei intestinale. Pierderea acestei tolerante va duce la aparitia bolii.

Diagnostic
Examenele paraclinice care participa la diagnosticul de RUH, sunt: investigatiile biologice si investigatiile ce evidentiaza modificari morfologice.
Datele de laborator ce apar modificate in puseu sunt: prezenta anemiei de tip feripriv, cu hipocromie si sideremie scazuta, hipoalbuminemie prin pierdere, sindrom inflamator prezent (cresterea VSH-ului, leucocitoza uneori, proteina C reactiva crescuta).


Coprocultura este utila pentru a exclude o cauza infectioasa cum ar fi dizenteria bacteriana.
Datele endoscopice sunt absolut necesare, deoarece aspectul rectocolonic demonstreaza usor diagnosticul. Tipice pentru RUH sunt afectarea totdeauna a rectului (recto-colita), caracterul continuu al leziunilor endoscopice. De aceea, efectuand o simpla rectoscopie, diagnosticul poate fi sugerat macroscopic, urmand a fi apoi confirmat bioptic.


La endoscopie, este aspectul tipic in puseu de mucoasa care "plange sange". Mucoasa este friabila, cu ulceratii superficiale, cu eritem difuz, cu pierderea desenului vascular tipic, acoperita de mucus si puroi.


In formele cronice apare aspectul de pseudopolipi inflamatorii. In timpul remisiunii, aspectul este diferit, deoarece fragilitatea mucoasei este mai redusa, eventual persistand sangerarea la atingere cu endoscopul. Mucoasa are un desen vascular sters sau absent, iar pseudopolipii pot fi prezenti. Pentru evaluarea extinderii recto-colitei, efectuarea colonoscopiei totale este obligatorie. De multe ori, in fata unui puseu sever de rectocolita, incepem explorarea cu o simpla rectoscopie, care ne pune diagnosticul endoscopic, urmand ca ulterior, cand apare o ameliorare clinica sa realizam colonoscopia totala, pentru stabilirea exacta a extensiei colonice.


Biopsia din mucoasa rectocolonica este obligatorie pentru diagnostic, ea demonstrand infiltrat inflamator cu polimorfonucleare la nivelul mucoasei (nu a tuturor straturilor), prezenta criptabceselor, exulceratii. Aceasta permite si aprecierea severitatii leziunilor


Examenul radiologic, ca metoda clasica de diagnostic, va arata modificari mai ales in formele cronice, unde modificarile colonice sunt mai evidente. Vor aparea astfel la irigografie, in formele cronice, un aspect granular al mucoasei afectate, pseudopolipii, pierderea haustratiilor colonice normale, cu aparitia unui aspect tubular al colonului. Irigografiei este pertinenta in formele cronice, unde poate evalua mai grosier intinderea bolii inflamatorii colonice.Metoda radiologica si-a pierdut cu timpul valoarea in explorarea colonului.


Ecografia transabdominala poate fi utila, prin aprecierea grosimii peretelui colonic patologic, in evaluarea din faza acuta (atunci cand colonoscopia poate avea un risc crescut de perforatie) a extensiei colonice. Se va masura pana unde mucoasa colonica este ingrosata peste 5 mm (cel mai adesea avand 7-10 mm grosime), putandu-se astfel aprecia destul de bine extensia colonica. Aprecierea ecografica transabdominala a modificarilor colonului necesita un ecografist cu o buna experienta in acest domeniu.

Diagnosticul pozitiv se va pune pe baza prezentei diareei cu sange, mucus si puroi, apoi pe temeiul aspectului endoscopic (rectosigmoidoscopie rigida sau flexibila ori colonoscopie), urmate de confirmarea prin biopsie.

Forme clinice
- Forma fulminanta
- Forma cronica intermitenta (cu episoade acute, pe fondul unor remisiuni aproape complete sau chiar complete). 
- Forma cronica continua (mai rara, dar in crestere in ultima perioada).

Aprecierea severitatii se face dupa numarul de scaune si dupa intensitatea semnelor clinice (clasificarea lui Trulove ). Astfel, avem forme usoare, medii si severe:
• forma usoara prezinta pana la 4 scaune/zi, cu doar putin sange si mucus, starea generala este buna, fara febra sau denutritie, iar anemia este discreta;
• forma medie, cu 4-6 scaune/zi, anemie, subfebrilitati;
• forma severa cu peste 6 scaune/zi, febra peste 38 grade C, anemie si hipoalbuminemie, sange in cantitate mare in scaun, stare generala proasta.


Dupa localizarea RUH, exista mai multe forme:


  • proctita sau proctosigmoidita (localizare rectala sau rectosigmoidiana);

  • colita stanga (afectare pana la unghiul splenic);

  • pancolita (afectarea intregului colon).


Diagnosticul diferential se va face cu urmatoarele afectiuni:
• neoplasmul de colon. Aceasta afectiune este prima la care trebuie sa ne gandim la un varstnic cu rectoragie, iar examenul endoscopic va transa diagnosticul;
• dizenteria bacteriana sau alte cauze infectioase: Salmonella, Shigela, Campilobacter jejuni, Clostridium difficile (colita pseudomembranoasa), care se pot asemana clinic si partial endoscopic, iar coprocultura va demonstra germenul;
•colita ischemica - diagnostic endoscopic si bioptic;
colita de iradiere - istoric de iradiere abdominala terapeutica;
•colita colagena sau colita limfocitara - boli diareice cronice (dar fara emisie de sange), la care aspectul endoscopic este normal (se mai numesc colite microscopice), dar biopsia va releva prezenta unei benzi colagene submucoase sau a unui infiltrat bogat limfocitar;
• boala Crohn, despre care vom vorbi pe larg mai tarziu; ea este caracterizata prin faptul ca are leziuni discontinue (RUH are leziuni continue), endoscopic apar ulceratii adanci, uneori lineare, leziunile histologice prind intreg peretele (in RUH doar mucoasa) si sunt leziuni granulomatoase. Boala Crohn poate prinde orice segment al tubului digestiv, dar ceva mai frecvent ileonul terminal si colonul.

Complicatiile rectocolitei ulcero-hemoragice
Complicatiile posibile pot fi:
megacolonul toxic - destul de rar in zona noastra geografica si care este un puseu deosebit de grav, cu febra, scaune afecale, leucocitoza, abdomen acut (perforatie cu peritonita), deshidratare severa;
stenoze intestinale;
sangerare masiva cu anemie severa;
cancer de colon (in timp exista risc crescut);

Tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice
1. Igieno-dietetic.
Regimul alimentar in puseu va fi unul de crutare digestiva, cu evitarea laptelui si a lactatelor (smantana, branzeturi fermentate), a legumelor si fructelor crude, a dulciurilor concentrate. In puseele deosebit de grave se poate apela la nutritia parenterala pentru cateva zile.


2. Tratamentul medicamentos
Depinde de intensitatea puseului. In puseele severe se incepe cu alimentatie parenterala, cu corectie lichidiana si electrolitica, cu corticoterapie si, in formele septico-toxice, antibioterapie.


In formele medii de RUH (4-6 scaune/zi sau mai multe), tratamentul este cu prednison in doze de 60 mg/zi (depinde de sex, greutate corporala, intensitatea puseului); dozele se scad cu aprox.5-10 mg/saptamana, astfel ca dupa aprox 4-6 sapt se ajunge la o doza de intretinere de 10 mg. Tratamentul se continua, chiar in caz de remisiune, timp de peste 6 luni. Alternativa este tratamentul cu Salazopirina 4-6 g/zi sau, mai modern, acid 5-aminosalicilic (Mesalazina), in doza de 3-4 g/zi (Salofalk, Pentasa, Asacol) - acesta reprezentand componentul activ al salazopirinei, iar efectele adverse sunt reduse (in special cele digestive).


In formele distale (rectosigmoidiene), se poate administra un tratament local cu supozitoare, spuma sau microclisme cu salazopirina sau cu 5-aminosalicilic (Salofalk supozitoare 3x1/zi sau microclisme) sau corticoid topic (Budesonid).


In formele usoare, se administreaza un tratament cu mesalazina (5 ASA) 1,5-2 g/zi sau salazopirina 3-4 g/zi. In formele cronice continue tratamentul este indefinit.


Uneori in caz de insucces terapeutic cu corticoterapie sau Mesalazina este necesara introducerea imunosupresoarelor (Imuran 100-150 mg/zi). Este vorba de formele corticorezistente.


In formele cronice discontinue se trateaza puseul acut cu doze mai crescute, iar in momentul remisiunii endoscopice si histologice, se trece la doze de intretinere. Intretinerea se face cu doze de salazopirina de aprox. 2-3 g/zi sau Salofalk, doze de 1,5 g-2g/zi.


Supravegherea endoscopica, alaturi de cea clinica poate fi utila pentru alegerea tratamentului, stabilirea dozelor si durata de tratament. Biopsia endoscopica poate aprecia mai bine efectul antiinflamator al terapiei si decide diminuarea dozelor. Trebuie retinut ca exista remisiuni clinice, endoscopice si histologice.


Este util sa se aprecieze alaturi de remisiunea clinica (reducerea numarului de scaune, disparitia sangelui si a mucusului din scaun, disparitia tenesmelor rectale), si remisiunea endoscopica (mucoasa devine aproape normala, eventual ramane o granulatie a ei sau o disparitie a desenului vascular normal). La fiecare endoscopie, trebuie prelevate biopsii pentru aprecierea stingerii procesului inflamator (biopsia are rol important in conducerea terapiei).


3. Tratamentul chirurgical
Este rar, in caz de megacolon toxic, uneori perforatie sau sangerare necontrolata terapeutic. Se practica colectomia totala sau proctocolectomia. Dezvoltarea cancerului colorectal poate aparea la mai mult de 10 ani de boala, in caz de pancolita (intreg colonul prins) si cu displazii epiteliale severe. De aceea, supravegherea endoscopica este obligatorie la cazurile de RUH cu evolutie indelungata.



loading...

Video Stiri