• Alicia Keys, insarcinata cu al doilea copil
• 10 sfaturi ale Suveranului Pontif pentru a fi fericit
• Cum prepari busuiocul astfel incat sa faci din el un veritabil medicament
• De ce cantarim mai putin dimineata decat seara?
• Cat dureaza ovulatia si cand are loc
• Scarlett Johansson, de nerecunoscut
• Cardiologie Interventionala si Ingrijiri Medicale Paliative la ELYTIS Hospital - FOTO, VIDEO
• Barbatii in leu umbla dupa petreceri in luna august, balantele prefera arta si cultura. Afla cu ce sa-l surprinzi pe partenerul tau in aceasta luna
• Ce bunatate! Cea mai sanatoasa supa pe care poti sa o mananci vara asta! Iata de ce boli te fereste!
• Ceaiul de macese elimina cicatricile
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Video Divertisment
Video Monden
Trailer Filme
Muzica Populara

Limita de nitrati si nitriti, prea mare in Romania. Vezi ce alimente le contin si care sunt pericolele asupra sanatatii

 

Nitritii (NO3) si nitratii (NO2) sunt componenti naturali ai solului, proveniti din mineralizarea substantei azotate de origine vegetala sau animala datorata in primul rand microorganismelor existente in sol. O parte din ei sunt absorbiti din radacinile plantelor si servesc la sinteza proteinelor si a altor compusi cu azot, iar alta parte este antrenata de apele de suprafata si de cele care traverseaza solul, regasindu-se in rauri, lacuri sau in panza de apa freatica.


Pragul maxim, periculos pentru copii
Uniunea Europeana a stabilit pragul pentru nitrati si nitriti in apa potabila la 50 de miligrame/litru. Romania a preluat si ea aceasta valoare, insa exista state membre care nu au luat in considerare limitele stabilite la Bruxelles si au introdus propriile "praguri", mult mai mici. Astfel, in Marea Britanie, concentratia de compusi chimici maxima admisa este de 18-42 mg/l, in Irlanda - de 37,5 mg/l, in timp ce in Ungaria concentratia acceptata de nitrati si nitriti este cuprinsa intre 25 si 50 mg/l.


Medicii romani sustin ca pragul acceptat de Romania este mult prea ridicat, mai ales pentru copii si sugari. Ingrijorarea medicilor este justificata intrucat, aproape  toate sortimentele de apa imbuteliata de pe piata (fie carbogazoasa, fie plata contin nitrati si nitriti, insa companiile nu specifica pe eticheta continutul acestor substante. Testele au aratat ca majoritatea apelor imbuteliate de pe piata contin intre 20 si 22 mg/l nitrati si nitriti - limita considerata de specialisti mult prea mare, mai ales in conditiile in care este consumata zilnic de copii. 


 "Ideal ar fi ca apa destinata sugarilor sa nu contina deloc nitrati sau nitriti. Normele spun ca o apa pentru cei mici nu trebuie sa contina o concentratie de nitrati/nitriti mai mare de 10 mg/l. De aceea, producatorii care introduc pe piata astfel de ape ar trebui sa-si treaca pe etichetele sticlelor: nerecomandata bebelusilor", a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, pentru Evenimentul Zilei. 


O cantitate mare de compusi chimici ingurgitata zilnic poate cauza boli grave, iar in cazul bebelusilor poate duce chiar la deces, avertizeaza medicii. "Copiii care consuma cantitati mari de azotat sunt predispusi la methemoglobinemie, o boala foarte grava, care se manifesta prin dicultati de respiratie, oboseala si pierderea cunostintei. Pentru sugari insa, apa cu nitrati si nitriti este fatala: pot muri chiar de la un singur pahar cu lichid contaminat. Si in cazul persoanelor adulte pot fi fatale chiar si cantitatile mici de nitriti, dar efectul apare in timp", subliniaza prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. 


Surse de nitrati si nitriti

1. Radacinoasele si legumele cu frunze verzi precum spanacul, salata verde si rucola, au cel mai inalt nivel de nitrati.


Acest nivel depinde de mai multi factori, printre care cantitatea de fertilizant care a fost folosit sau lumina preluata de la soare (cele care cresc in Europa de Nord tind sa aiba cel mai crescut nivel de nitrati).


"De exemplu, radacinoasele si frunzele contin o cantitate mare de nitrati. Iar aceste produse nu sunt, de regula, etichetate. Si daca nici pe eticheta apelor nu se specifica cati nitrati si nitriti contin, nu putem calcula cantitatea totala de substante toxice pe care o introducem in organism", a explicat specialistul in alimentatie prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.


Problema consumului de salata verde si spanac este aprig dezbatuta in UE din cauza dozei zilnice admise. Conform informatiilor furnizate de statele membre, rucola are cel mai mare nivel de nitrati. De exemplu, cei care consuma mai mult de 47 de grame din aceasta planta zilnic, ating pragul dozei zilnice admise fara alte surse de nitrati.


2. In preparatele de carne si branzeturi, ca aditivi alimentari.


Nitratii si nitritii se gasesc si in in preparatele de carne si unori in laptele destinat productiei de branzeturi, pentru prelungirea duratei de pastrare. Astfel se previne alterarea precoce produsa in special de bacteriile coliforme.


In preparatele din carne (sunca, salamuri, carnati), nitritii si nitratii se utilizeaza in mod curent pentru mentinerea culorii roz-rosiatic si pentru efectele lor bacteriostatice si de dezvoltare a aromei produselor. Pentru a difuza uniform in masa de carne, nitratii si nitritii se adauga in sare sau in saramura (1kg nitrat sau 0,5kg nitrit la 100kg sare).


In tara noastra, concentratia nitritilor in produsele finite este limitata la maxim 70 mg/kg, iar in unele tari aceasta poate fi de 200mg/kg. Riscul formarii de nitrozamine a adus in actualitate problema revizuirii acestor norme in sensul reducerii lor.


Efectele toxice ale nitritilor

Nitratii insisi nu sunt foarte toxici, nu se depoziteaza si sunt usor de eliminat. In cazul unei diete normale un individ poate ingera zilnic circa 100 mg nitrat si 3mg nitrit. Atunci cand ingeram cantitati mari de nitrati, organismul ii reduce la nitriti, care sunt de 100 de ori mai toxici decat nitratii. La fel, in intestinul uman, sub influenta microflorei intestinale, nitratii se transforma in nitriti. Iata care sunt efectele toxice la nitritilor:


1. Odata ajunsi in sange, nitritii interactioneaza cu hemoglobina si ii blocheaza functia respiratorie, transformand o parte din ea in methemoglobina, care nu este capabila sa transporte oxigen.


30-40% din methemoglobina ataca tesuturile, acestea devenind sarace in oxigen, ceea ce provoaca distrugerea sistemului nervos central. Daca in sange se formeaza 15-20% methemoglobina, omul se simte extenuat, avand nevoie de oxigen curat, pentru ca methemoglobina sa se retransforme in hemoglobina.


2. In intestine, nitratii si nitritii pot forma aminonitroze care au o actiune cancerigena. De aceea folosirea sistematica a produselor ce contin nitrati si nitriti poate provoca aparitia cancerului de stomac. Cele mai multe aminonitroze s-au depistat in carnea afumata si carnaciori. .


3. In conditiile infectiei bacteriene a vezicii urinare nitratul este transformat in nitrit, la nivelul acestui organ, constituind factor de risc in cancerul vezicii urinare.
4. Experientele pe animale au dovedit ca nitritii produc cancerul sistemului limfatic, are actiune inhibitoare asupra tiroide, actiune de inhibare a transformarii carotenilor in vitamina A, fapt care reduce cantitatea de vitamina A din ficat.
5. In cazul dozelor toxice, actiunea nitritilor se manifesta la nivelul aparatului digestiv si rinichilor provocand voma, colici, diaree, poliurii si colaps.
6. In combinatii cu aminele, nitritii formeaza nitrozamine cu actiune bazica, teratogena, mutagena si cancerigena la diferite specii de animale, pasari, peste si om.
Nitrozaminele sunt compusi chimici care prezinta o toxicitate slaba sau medie, dar au un potential cancerigen ridicat.



loading...

Video Stiri