• Solutii pentru a avea sani fermi
• Evita sa amesteci remediile naturiste cu medicamente! Iata cateva interactiuni care va pot face rau
• Ce trebuie sa manance o mamica imediat dupa nastere
• Trei plante fabuloase in lupta cu anxietatea
• Leacuri cu usturoi, seminte de susan si suc de legume pentru pneumonie
• Primele semne ca suferi de guta si cum se manifesta un atac de guta
• Sfaturi pentru tinerele domnisoare care sunt la primul ciclu menstrual. Recomandari si pentru mamicile fetelor
• Trateaza cistita cu cataplasma cu praz si ceapa
• Remedii cu merisoare pentru infectii urinare
• Cum pot femeile sa-si mareasca sanii fara implanturi mamare
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Video Divertisment
Video Monden
Trailer Filme
Muzica Populara

Hernia de disc lombara, interventia chirurgicala si tratamentul de recuperare

 

Rezultatele postoperatorii foarte bune si bune in hernia de disc lombara sunt de 80 - 85%. Aceasta inseamna remiterea sindromului algic iradiat in membrul inferior (lombosciatica), ce permite pacientului reluarea activitatilor zilnice si intoarcerea acestuia in campul muncii. Restul de 15 - 20% se incadreaza in rezultate stationare sau, uneori, chiar usor agravate fata de cele de dinaintea operatiei. De obicei, sunt pacienti care, de frica operatiei, ajung tarziu la neurochirurg, sperand ca leziunea sa se rezolve de la sine, si adesea dupa instalarea complicatiilor paretice sau chiar paralitice. In aceste cazuri si evolutia postoperatorie este mai dificila, remiterea simptomelor dureroase se face mai lent, pacientul necesitand tratament recuperator etapizat.

De ce reapar durerile

Cea mai frecventa cauza a reaparitiei durerilor in regiunea coloanei lombare cu iradieri in picior sunt cicatricile duro-radiculare postoperatorii, care pot sa apara chiar daca indicatia operatorie a fost corecta si chiar daca tactica si tehnica operatorie au fost corect executate. Acete cicatrici pot fi iritante si, totodata, compresive pentru radacina nervoasa, producand dureri care apar la o perioada de la o luna pana la cativa ani de la operatie. Durerile din decubit au disparut, pacientul se poate misca fara prea mari dureri, poate sta pe scaun si se poate deplasa cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata, pentru evitarea exacerbarii durerilor. 

Sindromul radicular restant postoperator se manifesta prin dureri, furnicaturi, arsuri si parestezii cu topografie si intensitate mai redusa pe traiectul vechii suferinte radiculare. Intensitatea simptomelor depind de variatiile individuale in perceptia si toleranta pacientului la durere. Simptomatologia dureroasa este data de noile raporturi postoperatorii si de fenomenele de refacere biologica la nivelul radacinii decomprimate. Uneori, durerile capata caracter cronic si necesita o dispensarizare activa, atat de catre medicul de familie, cat si de catre serviciile de recuperare balneara. Trebuie sa existe din acest punct de vedere o colaborare mai stransa intre medicul neurochirurg si medicul recuperator pentru realizarea unui program fizical-kinetic si recuperarea medicala adaptate fiecarui pacient in parte. 

Ce presupune recuperarea dupa o operatie de hernie de disc lombara

Programul recuperator se realizeaza individual pentru fiecare pacient de catre o echipa complexa:medic recuperatorkinetoterapeutfizioterapeutneurochirurg, uneori si psiholog, in functie de specificitatea simptomatologiei clinice. 

Recomandarile sunt in functie de localizarea afectiunii, capacitatea de efort si de greutatea pacientului. Astfel, pacientii care isi desfasoara activitatea in special in pozitie ortostatica sun beneficiarii unui program de kinetoterapie orientat spre intretinerea si dezvoltarea sistemului muscular de sustinere pe verticala a coloanei vertebrale.

Pentru pacientii a caror activitate profesionala solicita flexia trunchiului si miscari complexe ale membrelor superioare, programul de kinetoterapie profilactica trebuie orientat spre consolidarea functiei de baza a sistemului vertebro-ischio-gambierilor, ce asigura retroversia trunchiului la nivelul articulatiei coxo-femurale.

Pentru deficitul motor postoperator, programul de recuperare va fi axat pe electrostimulare selectiva cu curenti exponentiali cu panta variabila, tehnici de kinetoterapie particulare: tratament postural, mobilizari pasive, proceduri de termo- si electroterapie, masaj, laser-terapia, lumina polarizata etc. Relaxarea musculaturii lombare duce la reducerea concomitenta a lombosciaticei. In acest sens se aplica exercitiul hold-relax Sbenghe modificat, cu rezistenta moderata spre minima si exercitiile fizice ce implica repetarea ciclului de contractie-relaxare musculara. Se utilizeaza, de asemenea, pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru musculatura abdominala, cea a trunchiului si membrelor inferioare. Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculari ale bazinului, intinderea musculaturii paravertebrale si muschiului psoas-iliac, cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams.

Reducerea riscului de recidiva discala

In perioada postoperatorie, dupa remiterea simptomatologiei clinice, pacientul este predispus astfel la repetarea acelorasi greseli, ce pot duce la recidiva. Este esentiala instruirea bolnavului asupra principalilor factori de risc pe care trebuie sa-i evite tot timpul: frigul, umezeala, miscarile bruste necontrolate, ridicarea de greutati, cresterea in greutate etc. 

Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea reala a riscului de recidiva, consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-kinetoterapie la elementele etiopatogenice generatoare de suferinta. Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si, de aceea, nu putem garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori; materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala; de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament. In cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priveste starea dvs. de sanatate, adresati-va medicului de specialitate.

Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala

Acest gen de tratament este recomandat in toate stadiile evolutive ale lombosciaticii de cauza discala, dar trebuie individualizat in functie de forma clinica si particularitatile bolnavului. Pentru tratamentul fizical-kinetic este utila o clasificare care sa permita sintetizarea mijloacelor de tratament in cateva scheme cu valoare orientativa. Prin perioada acuta intelegem stadiul de evolutie al bolii in care durerile lombo sacrate (cu sau fara iradiere) sunt intense, nu se calmeaza nici in decubit, exista contractura musculara paravertebrala cu sau fara blocada. In perioada sub acuta durerile din decubit au disparut, pacientul se poate misca in pat fara prea mari dureri, poate sta pe scaun un timp limitat si se poate deplasa, cu conditia de a nu-si mobiliza coloana lombo-sacrata si a nu-si provoca astfel exacerbarea durerilor. Perioada cronica permite bolnavului sa-si mobilizeze coloana, aceste mobilizari declansand durere moderata, suportabila. 

In ortostatism si mers, durerile apar dupa un interval mare, pot persista contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare. Perioada de remisiune completa este perioada dintre episoadele algice in care pacientul este asimptomatic si predispus astfel la repetarea acelorasi greseli ce duc la recidiva. Factorul esential care poate asigura o reusita terapeutica pe termen mediu si lung, reducerea reala a riscului de recidiva, consta in adaptarea riguroasa a unui program de fizio-kinetoterapie la elementele etiopatogenice generatoare de suferinta. Programul de exercitii fizice o sa ti-l adapteze in functie de capacitatea ta de efort si greutatea pe care o ai.

Obiectivele tratamentului
         
Tratamentul are ca obiective: educarea bolnavului in sensul acordarii importantei juste durerii sale lombo sacro-fesiere; profilaxia activa a recidivelor; reducerea riscurilor de complicatii radiculare a sindromului dureros lombar. Pe langa obiectivele principale, apar si cele suplimentare, din pricina coafectarii radiculare si suferintei neurologice: tulburari de sensibilate, deficite motorii, tulburari trofice etc. Obiectivele pe care trebuie sa si le propuna orice program de kinetoterapie sunt: relaxarea musculaturii contracturate si asuplizarea trunchiului inferior. Pentru relaxarea musculaturii lombare cu reducerea concomitenta a lombo-sacralgiei, Sbenghe recomanda aplicarea exercitiului hold-relax, modificat, cu rezistenta moderata spre minima. Contractia unui grup muscular este urmata de relaxarea muschilor activati si ciclul se repeta.

Abordarea grupelor musculare se face de la distanta spre zona afectata. Se utilizeaza pozitiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre, in scopul influentarii musculaturii trunchiului. Diagonalele membrelor superioare vor influenta musculatura abdominala superioara si cea extensoara superioara a trunchiului. Diagonalele membrelor inferioare vor influenta musculatura abdominala inferioara si pe cea a trunchiului. 

Programul Williams

Pentru asuplizarea trunchiului inferior prin exercitii de remobilizare a coloanei vertebrale lombare, basculari ale bazinului, intinderea musculaturii paravertebrale si a muschiului psoas-iliac, cel mai frecvent se utilizeaza programul Williams. Acesta cuprinde urmatoarele exercitii repartizate in doua faze: A si B.

A. In prima faza: decubit dorsal, flexia-extensia genunchiilor; decubit dorsal, se trage cu mainile un genunchi la piept pana se atinge genunchiul cu fruntea, apoi celalat genunchi; acelasi exercitiu, dar se executa simultan cu ambii genunchi; decubit dorsal, cu mainile sub cap, se trage un genunchi cat mai mult spre piept, apoi celalalt, finalizand cu ambii genunchi concomitent; decubit dorsal cu bratele ridicate la verticala, pe langa cap, genunchii flectati la 90 de grade, talpile pe pat. Din aceasta pozitie se impinge zona lombara spre pat, se contracta abdominalii si se basculeaza sacrul inainte. Exercitiile se executa in serii de repetari al caror numar se stabileste in functie de pacient.

B. In faza a doua a programului Williams: decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile pe pat, se apleaca ambii genunchi lipiti spre dreapta si spre stanga pana ating suprafata patului; decubit dorsal, se ridica alternativ calcaiul si se asaza pe genunchiul opus si din aceasta pozitie se abduce coapsa pana atinge suprafata patului; decubit dorsal, se ridica alternativ fiecare membru inferior al genunchiului extins; din ortostatism, genoflexiuni cu mainile sprijinite pe spatarul unui scaun, spatele se mentine perfect drept, calcaiele lipite pe sol; pozitia de "cavaler servant", corpul aplecat spre inainte si sprijin cu mainile pe sol; se intinde genunchiul de sprijin, executand si o balansare care intinde muschiul psoas-iliac. La acest program se pot asocia o serie de exercitii la spalier din pozitia atarnat, in functie de posibilitatile fizice ale bolnavului: cu spatele la spalier, mainile deasupra capului, priza cu ambele maini pe aceasi bara se executa:
1. ridicari ale genunchiilor la piept; 
2. rotarea trunchiului stanga/dreapta cu genunchii flectati; 
3. bascularea stanga/dreapta a membrelor inferioare intinse; 
4. semisuspendare (soldurile si genunchii flectati la 90 de grade, sprijin si pe picioare), se fac basculari inainte, inapoi si in lateral ale bazinului; cu fata la spalier, mainile facand priza pe aceasi bara se executa: redresarea bazinului; pendularea bazinului. 
In perioada cronica se continua kinetoterapia prin consolidarea asuplizarii coloanei vertebrale lombare, dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunchiului. Scopul tonifierii musculaturii abdominale si al celei extensoare lombare este, ca si in pozitia de ortostatism, trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a pelvisului si sa creeze o presiune abdominala care sa fie capabila sa preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale.

loading...

Video Stiri