• Primul caz de EBOLA confirmat in afara Africii. Vezi despre ce tara este vorba
• Consumul regulat de struguri previne cancerul si bolile cardiace
• Leacuri din salvie pentru tuse
• Cele mai bune bauturi care curata ficatul si plamanii de toxine
• UIMITOR! Julie Mayaya a slabit 15 kilograme. Iata cum arata acum (FOTO)
• Preparatul minune care te scapa rapid de cosuri
• Leacuri din natura cu efect IMEDIAT
• Solutii care te ajuta sa slabesti fara efort
• Ce trebuie sa stie o tanara despre prima menstruatie
• Somnul bebelusului in primele luni de viata. Cat trebuie sa doarma in fiecare luna
Mica Publicitate
Vezi Toate | Adauga
Video Divertisment
Video Monden
Trailer Filme
Muzica Populara

9 legume, cereale si fructe de pe vremea bunicilor, bune de leac

 

De cand nu ati mai mancat coarne sau roscove? Stiti ce gust are hrisca? Candva toate acestea erau frecvente in bucatariile romanilor. Astazi sunt din ce in ce mai greu de gasit, dar merita eforturile pentru ca astfel de alimente au virtuti terapeutice. Iata cateva legume, fructe si cereale de pe vremea bunicilor, bune de leac:


1. Coarnele, rezervor de vitamine 
Coarnele sunt niste fructe acrisoare, de culoare rosie sau galbena. Unele se coc in august, altele in septembrie. Aceste fructe contin apa (circa 83%), zaharuri (6-10%), acizi, tanin, substante pectice si proteice, celuloza, saruri minerale, provitamine (A, B1, B2, C, PP). In scop medicinal, de la corn se folosesc fructele, frunzele si scoarta tulpinii.


Decoctul, maceratul si tinctura sint bune in tratarea diareelor, a enteritei si enterocolitei. Avind proprietati hemostatice, coarnele se utilizeaza in oprirea hemoragiilor nazale. Decoctul din scoarta tulpinii de corn, 5 g la 250 ml apa, avind efect febrifug, se foloseste la tratarea dermatozelor.


2. Napii vindeca bronsita 
Napul este originar din Europa de Nord. Aceasta leguma e folosita in supe si ciorbe de carne, pentru aroma placuta. Dar are si proprietati curative. Radacina comestibila contine, intre altele, vitaminele A, B, C, iod si cupru, cu rol in stabilizarea sistemului nervos si intarirea imunitatii naturale. Napul purifica sangele si mareste debitul de urina. El constituie un adjuvant excelent in tratarea acneei si a unor eczeme, cu conditia sa fie consumat crud.


Frunzele sunt foarte bogate in saruri minerale: calciu, fier, cupru. Prin fierberea napului se obtine un magiun folosit in tratarea afectiunilor cailor respiratorii: 100 g de nap bine spalat se fierb intr-un litru de apa sau de lapte, timp de un sfert de ora. Se strecoara si se indulceste cu miere. Se consuma patru cesti pe zi.


Siropul de nap este un excelent expectorant si e recomandat in tratarea guturaiului, anginelor, frisoanelor: Sucul proaspat are proprietati remineralizante, diuretice si desfunda caile biliare. Copt in cuptor si aplicat sub forma de pasta pe furuncule, ajuta la maturarea acestora. La fel, pentru tratarea degeraturilor. 

3. Bamele previn infarctul 
Cultivate inca din antichitate, in special in Egiptul antic, bamele erau folosite si la fabricarea cafelei, din semintele fructului. Bamele sunt excelente in supe si ciorbe, dar numai cele tinere, fructele batrine fiind usor atoase. Cercetatorii americani sustin ca aceste legume, una dintre cele mai bogate surse de fibre pentru organismul uman, pot preveni unele forme de cancer, printre care cel colorectal.


O portie de bame asigura 20% din doza zilnica de vitamina C, iar in compozitia acestor legume s-au mai remarcat si betacarotenul, potasiul si fibrele. Mai mult, vitaminele A si C stopeaza evolutia aterosclerozei. De aceea, consumatorii de bame au un risc de infarct sau de accident vascular mult mai mic. 

4. Hrisca e recomandata diabeticilor 
Este o cereala asemanatoare orezului, chiar daca boabele seamana cu cele de grau. Are gust dulce-aromat. Hrisca se prepara la fel ca orezul sau alte cereale, prin fierbere. 200 g boabe de hrisca, bine spalate si acoperite cu apa, dupa circa doua ore, adica dupa ce se umfla, pot fi consumate ca atare, mai ales in cadrul regimurilor de detoxifiere si revitalizare.


Semintele de hrisca sunt hranitoare si pot fi folosite ca garnitura la preparate din carne. Mai intra si in compozitia placintelor, budincilor, biscuitilor, pilafului, sosurilor, salatelor si terciurilor.


Ca medicament, hrisca ii ajuta pe diabetic. Studiile au demonstrate ca hrisca influenteaza procesul de toleranta la glucoza. O lingura de hrisca se amesteca cu trei linguri de iaurt sau lapte, se lasa amestecul peste noapte intr-un loc calduros, iar dimineata se maninca pe stomacul gol. 


Hrisca are o extraordinara calitate: intareste vasele subtiri de sange la nivel local. Contine mai mult calciu decat graul si este bogata in lisina, un aminoacid pe care organismul uman nu-l produce. Ceaiul de hrisca reduce umflaturile si edemele. 


5. Meiul, leac pentru retentia urinara 
Meiul este o planta cu flori albe-galbui, folosita ca nutret pentru vite. Dar inca dinainte de Hristos, se cunostea ca, datorita lipsei sale de gluten, poate fi inclus in dieta persoanelor care nu tolereaza graul.


Meiul combate retentia urinara, guta si adenomul de prostata. Infuzia se prepara dintr-o lingurita de planta in 250 ml apa si se fierbe timp de 5 minute, dupa care se strecoara. Se consuma 3 cani pe zi.


Prin continutul bogat in magneziu, meiul este benefic in special celor cu probleme cardiovasculare, astm, migrene. Niacina din mei (vitamina B3) ajuta la reducerea colesterolului, fiind de ajutor in curele de slabire.


Prin continutul de triptofan, are efecte benefice in depresie, durere cronica, iritabilitate. Proprietatile diuretice sunt de ajutor la tonifierea rinichilor. Meiul asigura echilibrul fluidelor corpului. Se recomanda celor suferinzi de artrite, datorita efectului sau alcalinizant. Ajuta in prevenirea avorturilor spontane, alunga greata in primele luni de sarcina.


De asemenea, este un antimicotic puternic, indeparteaza mirosul neplacut al gurii. E bun si in alimentatie, sub forma de pilaf, paine, salate. Chinezii considera ca meiul este regele cerealelor si continua sa il consume de secole. 

6. Roscovele, bune pentru stomac 
Roscovul este un arbore originar din regiunea mediteraneana. Fructele, cu aspect de pastai, de culoare brun-roscata si gust dulceag, numite roscove (sau carobe), au importanta alimentara si terapeutica. Contin o cantitate mare de glucide simple si complexe, mucilagii, pectine, amidon, vitamine.


Una dintre cele mai importante substante prezente in roscove este carubina. Pulberea din pulpa de roscove are efecte antidiareice si de absorbtie a toxinelor, motiv pentru care e buna in tratarea gastritelor si enterocolitelor. Roscova are efect antitusiv, nutritiv, mineralizant. Este foarte bogata in fibre, facilitand tranzitul intestinal.


De asemenea, roscovele sunt recomandate in tratarea osteoporozei, avand un continut mare de calciu. Nu provoaca alergii si, in plus, nu contin acid oxalic care irita membrana intestinelor, astfel incia nu impiedica absorbtia de calciu in organism. In Orientul Mijlociu, este un bun inlocuitor al pudrei de cacao si al ciocolatei. In Egipt, din pastai se prepara o bautura energizanta. In Spania, Portugalia si Sicilia, roscova este folosita in prepararea compoturilor si prajiturilor. 

7. Dudele trateaza enteritele si combat constipatia
Dudele contin apa (83%), zaharuri (9,4%), acizi (0,95%), proteine (1,2%), grasimi (0,6%), celuloza (2%), substante minerale (0,84%), vitamina C (50-199 mg la 100 g), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, acid folic. Valoarea energetica a dudelor este de circa 69 kcal la 100 g.


In fitoterapie, se folosesc fructele si frunzele dudului. Dudele au efect tonic, depurativ, antibiotic (bactericid) si antiinflamator. Sucul extras din dude inainte de maturitatea deplina contine 20-25 g acid citric la litru (care are efect bactericid). Acest suc se utilizeaza diluat cu apa pentru gargare contra anghinei, stomatitei si aftei.


Dudele coapte, fiind astringente, se folosesc in tratarea enteritelor si enterocolitelor, combat constipatia. Ceaiul dintr-o lingura de frunze de dud la 250 ml apa clocotita, bauta in trei reprize, este indicata in diabetul zaharat si pentru tratarea eczemelor. De asemenea, consumul de dude crude ajuta la tonifierea musculaturii, fiind recomandat adolescentilor si sportivilor. La femei, dudele intirzie aparitia ridurilor si a cearcanelor, reduc riscul aparitiei nodulilor la sini. 

8. Mosmoanele, leac pentru stomac si rinichi 
Mosmoanele provin dintr-un arbust originar din Persia. La noi, creste salbatic prin poiene. In scopuri medicinale se folosesc frunzele, radacina si fructele denumite mosmoane sau scoruse nemtesti. Acestea au efect tonic, astringent intestinal, reglator intestinal, diuretic, fiind indicate in tratamentul enteritelor, diareei, dizenteriei.


Pentru tratarea diareei, se consuma 200-300 g de mosmoane trecute si curatate de coaja, in fiecare dimineata. Pentru tratarea gutei, dimineata, pe stomacul gol, se bea un pahar de vin alb in care s-au macerat timp de 24 de ore simburi de mosmoane pisati. Pentru litiaza renala, se ia un pahar cu decoct de radacini de patrunjel fierte in vin, in care s-a adaugat o lingurita cu praf de simburi de mosmoane. Aceste fructe calmeaza inflamatiile rinichilor si ale cavitatii bucale. Actiunea benefica a acestor fructe asupra mucoasei intestinale se datoreaza continutului ridicat de pectina si tanin. 

9. Porumbele au multa vitamina C
Porumbele sunt fructele unui arbust care creste prin fanete sau pe la margini de cranguri. Cand sunt coapte, fructele de porumbe au culoare neagra-violacee si marimea unei visine mici. Contin mult tanin, ceea ce le face sa fie foarte astringente. Sucul de porumbe este foarte bogat in vitamina C.  

Articole despre: +bogata in +lisina +carubina
loading...
Realitatea.net
Libertatea.ro

Video Stiri